Acum vreo saptamana, pe la miezul noptii, ajungem la Spitalul de Urgenta, nevoiti, nu din placere. Putini pacienti, multi angajati ai unitatii spitalicesti (cred ca vreo 20 – ceea ce n-ar fi rau). Oamenii de treaba, nevasta intra imediat si incep sa astept. O ora, in care, la cererea sotiei, a iesit o asistenta sa-mi zica sa nu-mi fac probleme, sotiei ii merge bine de la perfuzia pe care i-au administrat-o ca si remediu. Medicul de garda a trecut o singura data pe la ea, dar, deh!, a fost ok.
In schimb, citesc pe Radio DADA, ca si medicii sunt oameni si se imbolnavesc ca sa-si faca timp sa lucreze la cabinetul privat, ca la stat e naspa. Amu, nu stiu unde e problema: faptul ca bunul simt e ceva ce poate fi dat deoparte sau faptul ca medicii sunt prost platiti naspa. Poate ambele. Dar e de porc sa te dai bolnav ca sa poti sa lucrezi la cabinetul privat, mai ales cand esti singurul medic specialist din judet si sunt sarmani care nu-si permit vizite la cabinetul matale.
P.S.: povestea de inceput e ca sa arate ca sunt si oameni de treaba in sistem, nu numai uscaturi.