Domnisoarele lui MOP

In ultima sedinta a CL, consilierii PSD au parasit sala in momentul in care au crezut ca presedintele lor este pomenit in discutie prin numele pe care i-l datoreaza lui Iliescu – ca sa nu ne ascundem dupa deget, Prostanacul – desi nimeni nu-i pomenise numele adevarat, pe care, se pare, Oloeriu & Co. nu-l prea folosesc.

In mod normal, faptul ca niste consilieri isi baga … nervii in ea de sedinta a CL nu ar reprezenta o problema, pentru ca suntem obisnuiti ca cei alesi ca si consilieri locali sa fie interesati de mersul urbei pana la genunchiul broastei schioape. Ce-i amuzant (si trist) este motivul infantil pe care l-au ales consilierii lui MOP: jignirile primite de seful suprem al rosilor, Mircea Geoana, care, cu siguranta, stie ce se intampla si se discuta in CL Focsani, uitand de faptul ca luminatii partidului lor fac acelasi lucru (la un nivel suburban, de aceasta data) cu inamicii politici. Ceea ce uita acum Oloeriu & Co. este ca parca, intr-o vreme, puneau focsanenii pe primul loc, parca ceea ce era cel mai important (mai presus de lupta politica, asa cum declara Oloeriu) era bunastarea urbei. Nu-s ei cei care acuzau, prin ziarul de partid, faptul ca orice vot impotriva hotararilor din CL inseamna un atentat la cetateanul din capitala judetului? Poate ar trebui sa-si aduca aminte stimabilii consilieri locali PSD Focsani cum se numeste parasirea salii de sedinte, in mijlocul sedintei? Nu cumva dezertare de la slujirea alegatorilor care v-au trimis acolo sa munciti, domnilor, nu sa va simtiti ca niste domnisoare violate, carora le-a fost distrusa onoarea si care si-au pierdut inocenta politica?

Pentru noi, ceilalati, care mai avem capul pe umeri si mai stim sa citim si printre randuri, e clar care a fost resortul miscarii pesediste: partidul lui MOP doreste ca si in noiembrie sa vedem rosu in fata ochilor, sa ne defileze din orice sens giratoriu figura Prostanacului, asa cum a fost numit Geoana de fostul presedinte Iliescu si nicidecum mare jignire adusa sefului Senatului. Ar fi fost interesant (dar cine ne intreaba pe noi, cetatenii de rand) cam care ar fi parearea oamenilor de pe strada: sunt ei de acord cu afisajul electoral din sensurile giratorii sau de pe spatiile verzi. Ma indoiesc ca s-ar fi gasit macar unul care sa fie de acord cu metoda asta de enervare si de indobitocire a electoratului. Dar cum noi suntem in cea mai europeana provincie din Romania, cea unde cetatenii sunt pusi pe primul loc, era clar ca nu vom avea parte de asa ceva, adica de vreo consultare.

Corect din Vrancea, intre jurnalism si prostie

Corectzeii, jurnalisti de mana a enspea, incep sa-si dea cu parerea despre atractiile turistice din Vrancea. Si ca sa ne creasca interesu’ pentru meleagurile singurei provincii europene din Romanica, corectzelul Staicu C., de serviciu in ziua cu pricina, baga un articol de pus intr-o lucrare de doctorat despre existenta curentului electric in creierele jurnalistilor corectzei: Destinatii turistice din Vrancea, intre mit si ralitate (ce-o fi ralitatea, numai corectzelul cu pricina stie). Unde-i mitul, care-i realitatea? La aceste intrebari metafizice, corectzelul Staicu C. incearca sa dea un raspuns structurat in doua parti:

1. Soveja se  afla la intretaierea dintre mit, istorie si cinica realitate

2. Lepsa, un miraj al eternului posibil  .

Asta, ultimul, mi-a placut cel mai mult. Cat o fi umblat corectzelul cu DEX-ul pana a gasit el, cu manutele lui, trei cuvinte care i s-au parut lui mai academice?! Si ce subtitlu subtil, plin de intelepciune si inteligenta (ca si titlul, de altfel) a gasit mintea lui de corectzel! Nenea Staicu C., esti tare, nene, tare de tot, filozoafe! Eu sper, ca data viitoare, sa vorbeasca omul si despre infebilul absurd de la Andreiasu ori despre virilitatea peisajului de la Vidra sau despre feminitatea campiei la Gugesti. Ce zici, filozoafe, te bagi?

Geoana se drogheaza asa cum Basescu este beat

Impotenta politica a unor figuri cunoscute din PSD se poate rezuma, in aceste zile, la un atac dus cu baioneta impotriva unei sperietori de ciori din paie. Se vede, la PSD, o ingrijorare crescanda datorata, in principal, miscariii basesciene de a cere referendum pentru parlament unicameral (anuntata prin discursul din Parlament, dar nebagata-n seama de politicienii din cele doua camere) si, apoi, remanierii lui Nica, cel care a pazit si alegerile europarlamentare asa de bine, incat Birladeanu, de la PSD Vrancea, nu a avut nici o greutate in a cara oameni la vot, cu microbuzul pus, teoretic, sub urmarirea MAI. Cum reactioneaza capetele luminate de la social democrati? Cel mai luminat dintre ele, cu lumina de la rasarit, luata in timpul studentiei de la Moscova, ii zice lui Basescu ca-i beat. A doua lumina, de la Bacau si aprinsa cu putina (sau mai multa) benzina de la RAFO, zice ca Basescu e beat. Cel mai inteligent din toti pesedistii (MOP, nu te supara, dar personajul te face la portofelul inteligentei in doua miscari si trei timpi, atat cat ia rapidului de Bucuresti sa treaca prin …. gara – scuza-ma, voiam sa scriu casa!), primarul care este el primar la Goagal Bucuresti, sectorul 5, zice ca presedintele-i beat.

Daca cele trei inteligente pesediste, recunoscute ca facatorii jocurilor de pe sub mese, sunt in stare sa spuna doar ca Basescu e beat, atunci e clar ca partidul rosu are o mare problema – in loc sa vina cu solutii, eventual cu atacuri clare, cu tinta vizibila si bazate pe fapte ce pot fi probate, care sa arate o cat de minima pregatire, pesedistii arata ca un stol de ciori, alungate de pe lanul puterii si care, uimite si uluite, injura sperietoarea, in loc sa revina, linistite, la furatul semintelor de pe ogor.

Ca sa nu uit: Geoana, te-ai drogat de dimineata! Antonescule, mai da-te, bre, jos din patul matrimonial, ca plictisesti femeia! MOP, cate liniute ai bagat aseara?

Tipii de la cablu, fara televiziuni romanesti n-aveti?

Abonamentul meu de la firma de cablu imi permite sa am acces la 105 canale de televiziune, dintre care mai mult de jumatate (cred) sunt canale romanesti. M-am saturat, insa, de televiziunile din Romania. M-am saturat de personajele care apar la televiziunile bastinase; m-am saturat de Basescu, cu parlamentul lui unicameral si cu lupta lui “anticoruptie”, m-am saturat de Geoana, cu vesnica lui neputinta de a se impune si cu discursul sau cautat popular, m-am saturat de “politetea” lui Antonescu, ce ascunde, de fapt, o lipsa de imaginatie politica, m-am saturat de Boc, ce pare ca-i cam rupt de lume, m-am saturat de Andronescu, cu reforma ei schioapa, m-am saturat de Sarbu si agricultura lui care n-are nici un orizont, m-am saturat de parlamentarii care vin in studiouri si-mi dau mie lectii despre cum ar trebui sa fiu un cetatean model, uitand ca ei insisi sunt niste specimene politice total nereusite, m-am saturat de campionatul de fotbal din Romania, transmis pe sarite de trei televiziuni, care ma obliga sa ma abonez la ei, m-am saturat de ciobani si “butelisti”, de nasi si corleoni, m-am saturat de mame omizi, m-am saturat de Elodii si pitici porno, m-am saturat de televiziuni de apartament sau pline de cocalari, m-am saturat de manelisti si pitzipoance, m-am saturat de Badea, de Ciutacu, de Cristoiu, de Tanase si Turcescu, de “deontologi” si pitipoance cu microfon in fata, m-am saturat de kitsch si pretentii, de mincinosi si ipocriti, de “neica nimeni” pe post de vedete autentice.

Mi-ar fi placut sa aflu de la televiziuni ca echipa de handbal feminin a Romaniei a castigat Cupa Mondiala, invingand campioana mondiala, Norvegia, dar “profesionistii” erau ocupati cu campania electorala, care nici n-a inceput. Am aflat de la Hotnews, pentru care nu platesc nimic.

Norocul meu este ca, printre cele 105 canale, se numara unele care ma fac sa ma simt ca traiesc intr-o lume civilizata, care apreciaza bunul-gust si originalitatea, in locul manelelor si Elodiilor. Ma bucur ca firma de cablu imi ofera Brava TV ( o televiziune de “bucatareala”), History, Yacht&Sail, CNN, BBC News si M6, Eurosport si Euronews. As avea o propunere pentru tipii de la cablu: pachete fara televiziuni romanesti nu faceti?

Iar?!

M-au vizitat, din nou, amicii de la STS, si-au si citit vreo cateva articole. Bre, hai ca va trimit posturile dinainte, ca sa vedeti daca-s ok.

Asa-i ca-i oleaca de copiat?

Din pacate, si la ZdV se copiaza, fara ca jurnalistii de acolo sa anunte sursa. Pacat.

  

  

  

Plus, aparitia unei noi planete in sistemul solar:

Ziua Europeana a Limbilor

Poate nu stiati, dar maine se celebreaza Ziua Europeana a Limbilor, la o initiativa a Consiliului Europei, din 2001, pentru a se aminti tuturor europenilor importanta cunoasterii nu a unei limbi straine, ci a mai multora. La noi, din pacate, printr-o ordonanta de guvern, s-a reusit performanta de a elimina limbile straine ca probe de Bac, pentru ca, nu-i asa?, e mai usor sa inveti doar romaneste, si nici atunci prea bine, daca ne luam dupa felul in care “vorbeste” unii politicieni neaosi.

LATER UPDATE

Despre o manifestare cu acest prilej, impreuna cu colegii de catedra si elevii de la Colegiul Tehnic “Valeriu D. Cotea”, aici. Ceea ce este cel mai important si se pare ca unii uita este ca elevii sunt, majoritatea, constienti ca, fara cel putin o limba straina, sansele de reusita profesionala sunt minime.

Kaufland Focsani face “publicitate”

Cam o data pe saptamana, ma impiedic in fata usii de la blocul unde stau. A, nu pentru ca-s nush ce cascat si nu ma uit pe unde calc (adica nu umblu cu nasu’ pe sus :)) ), ci pentru ca loazelor care chipurile distribuie publicatiile publicitare ale supermarketurilor din Focsani le e lene sa bage hartoagele in cutia postala sau nu primesc permisiunea sa intre in scara blocului. Si, pentru ca-s platiti ca sa le distribuie pe toate, le arunca in fata usii. Acu’, eu nu stiu daca aia de la Kaufland Focsani stiu ca isi aduc aportul la mizeria orasului, da’ sper sa ia masuri, ca ma bate gandul sa-i reclam pe la protectia mediului.

Si, ca sa puteti compara, uite cum e-n Bruges. La noi, cu loazele publicitare, nu cred ca merge.

K1 cu PSD Vrancea

Da, stiu, nu-i corect sa judeci oamenii dupa aparente, mai ales dupa infatisare. Si, totusi, priviti la personajul asta – asa-i ca va inspira incredere si nicidecum nu va aduce aminte de-un racket, de-un infractor, si ca vi-l imaginati jucand sotron cu piticii de-a treia, la Galaciuc, sau citindu-le povesti cu zane si feti frumosi? Personajul de care facem vorbire, fiul unui securist, protapit de taica’su (T. Ghetu, director la Directia la Protectia Copilului) ca director adjunct la Directia Judeteana de Tineret, a ajuns in functia respectiva cu ajutorul si la propunerea PSD, adicatelea pe criterii politice. Din cate se pare, tanarul “animator” de tabara a fost destituit exact pe aceleasi motive, plus faptul ca beizadeaua pesedista (scorMonitorul, asa-i ca doare?), stiindu-se copilasul mititel a lu’ tata, isi cam luase lumea-n cap si tragea chiulul de la munca. N-are rost sa vorbim de articolul prost (argumentat si scris de G.N., “jurnalist” la MdV) aparut in gazeta rosie de partid, nici despre absenta printisorului rosu de la locul de munca, ci de natura politica a demiterii.

La inceputul guvernarii in parteneriat, in urma negocierilor posturilor de director si director adjunct pentru institutiile descentralizate, la DJT Vrancea au fost numiti, cu sprijinul PDL si PSD, doi directori. Acum aproape o luna, directia din Vrancea era vizitata de un control al Prefecturii Vrancea, bineinteles ca neinspirat politic, care nu a gasit nimic in neregula si, asadar, prefectul apolitic, membru al PSD, R. Dan, nu a avut nici un motiv, cat de mic, sa-l poata demite pe Adrian Baciu, directorul plin. In schimb, prinzand din zbor informatia ca printisorul PSD nu prea stie pe unde se afla biroul sau, ministrul Placinta trimite un control fulger, il gaseste plecat cu boii la pascut si-l demite. Legal, e corect. Politic, e corect. Unde-i problema? La PSD, care nu a primit niciodata, in Vrancea, vreun pumn in fata, care nu a fost pus niciodata in situatia de a-si vedea oamenii alungati din functiile in care au ajuns prin “merite personale”, care simte ca a cam venit vremea platii, care nu-si vine a crede ochilor ca i se intampla ceea ce obisnuia sa faca el, ca partid.

Demiterea beizadelei rosii e un semnal ca purtarii grosolane nu i se poate raspunde decat cu grosolanie, ca sentimentului de atotputernicie nu i se poate raspunde decat cu masuri de forta pentru a putea avea o cat de mica sansa. O alta semnificatie a gestului ministrului de la Tineret e faptul ca, in PDL Vrancea, singura purtatoare de testosteron e o femeie, S. Placinta, iar presedintele partidului se crede inca la pensionul de domnisoare. Ce se va intampla in continuare ? Vom asista, din pacate, la o serie de demiteri pe aceleasi criterii (politice, dar criterii), pentru ca PSD trebuie sa raspunda acestei lovituri in plina figura.

Foto: Monitorul de Vrancea

MOP, Suraia nu-i primul loc?

Intotdeauna, MOP si ceilalti sefi ai CJ Vrancea au negat faptul ca banii publici din bugetul judetean, cei care se impart primariilor, sunt impartiti pe criterii politice (in functie de culoarea politica a primarului, rosu de preferinta) si au sugerat intotdeauna ca acestia sunt impartiti strict pe criterii clare, nepolitice si care pun de fiecare data vrancenii pe primul loc.

In sedinta de azi de la CJ Vrancea, MOP s-a dat pe fata, fara sa vrea si fara sa se astepte la un atac din partea consilierilor din opozitie, care sunt, de obicei, ca oile la taiat: muti. La o intrebare legitima a consilierului Negru (PDL), care dorea sa afle de ce nu sunt dati bani si pentru drumurile spre Suraia, MOP l-a repezit, in stilul sau abrupt si doritor de supunere, si l-a intrebat cam care sunt interesele consilierului pentru acel drum.

Se pare ca domnul MOP uita ca drumul spre Suraia e la la fel de important ca oricare drum din Vrancea pentru simplul fapt ca si in Suraia locuiesc vranceni, platitori de taxe si impozite, care au dreptul la acelasi standard de viata ca si cei din Andreiasu sau din Bolotesti, unde sunt primari PSD. Poate a uitat “presedintele Vrancei” (“sunt ales de toti cetatenii judetului Vrancea”, cum zice aici) ca ar trebui sa trateze pe toti cetatenii in mod egal si ca ar trebui sa trateze cu respect pe oricare din consilierii locali, care, ca si el, se pot preleva de argumentul ca au in spate niste voturi, ca reprezinta un numar de cetateni care le-au acordat votul, ca si in cazul sau. Din pacate, domnul (scuze!)  presedinte alege sa trateze cu insolenta si cu aroganta un consilier judetean, care a indraznit sa-i puna o intrebare.

Asadar, e clar acum ca cetatenii Vrancei (de oriunde sunt acestia, avand toti aceleasi drepturi) nu sunt pusi pe primul loc.

Inca un motiv sa stau acasa pe 22 noiembrie.

Jurnalism corect

O zi din viata lu’ un nene. Uite asa articole faine, pupincuriste si cu intentie “face” jurnalistii cu pene de la Corect. Cititi mizeria asta si ziceti si voi daca asta e jurnalism. Si cum astia nu prea au subiecte, mai trag un articol cu Berbece, uite aici, desi ar fi putut sa le bage la gramada. In plus, ca tema, cautati articolele de la invatamant si veti vedea ca astia nu si-au dat silinta nici macar sa modifice cat de cat comunicatele de presa, ba le-au semnat ca fiind ale lor. Corect jurnalism.

Pariu

Punem pariu ca premiul asta se reporteaza pana in duminica alegerilor?

Revine domnu’ Geo

In vremuri in care ziceam toti ca ne merge rau, ca murim de foame si ca singura posibilitate pentru supravietuire era plecatul in Canada, mai exista o solutie pentru viata: jocul de bingo. Eram student la Iasi si-mi aduc aminte de cozile la chioscurile care vindeau iluzii pentru cele trei (parca trei erau, nu?) “spectacole” TV, imi aduc aminte cum asteptau ai mei cu sufletul la gura tragerea numerelor si dezamagirea lor ca nu castigau niciodata, dublata de dorinta puternica de a mai cumpara un set de hartii si pentru saptamana urmatoare, imi aduc aminte de prietenul meu care a castigat vreo cinci sute de mii, banuti destui in perioda aia, cu care si-a luat telefon si-a dat de baut. Imi aduc aminte de sarmanii care veneau de la tara si, in loc sa-si cumpere paine, ca le plangeau pruncii acasa, dadeau si ultimii lei pe un carton si se rugau sa primeasca telefonul izbavitor de saracie. Imi aduc aminte cum au disparut masinele de nadut vise, incetul cu incetul, cand, chipurile, incepuse economia sa duduie.

Jocul de bingo si pacalelile de tipul Caritas sunt elemente identificatoare ale saraciei, ale neputintei si dorintei de a scapa de grija apasatoare a zilei de maine, ale foamei, ale unei economii blege si amarate, ale unor guvernanti mincinosi si incompetenti. Crezusem ca am scapat si asteptam, asa cum ni s-a promis, sa ne fie mai bine, nu sa ne imbogatim peste noapte, dar macar sa avem sansa de a castiga mai mult, de a merge inainte, de a simti ca suntem membri UE. In schimb, la noi, in tara unde Ionesco e pe post de profet, revine jocul de bingo. De maine, ma asez in fata la Gerald – cine stie, poate deschide vreun destept usa si castig de 200 de ori suma “investita”.

FOTO: .istockphoto.com

Costica (2)

Acum vreo doi ani, pleca popa Zangu, pana la Iasi, la Mitropolie, chemat pentru treburile bisericii din sat. Nevasta lu’ popa Zangu sa fi avut vreo 30 de ani, tanara si frumoasa si nedoritoare de a-si termina viata cu popa asta mosneag si neputincios. Seara, femeia isi lua inima-n dinti si-l striga pe Costica sa vina, chipurile, sa-i sparga niste lemne din curte, ca, na, ea-i femeie si-i e greu cu toporul. Costica Nebunu’ isi termina treaba cuminte si repede si-si ceru plata de la femeie: o strachina de bors si-o bucata de paine, sa aiba ce roade mai tarziu. Nevasta popii ii dadu sa manance si, pe deasupra, il invata si ce-i aia dragoste. Cateva saptamani la rand, ori cand pleca popa Zangu, ori chiar cu popa acasa, Costica Nebunu’ lua lectii de la preoteasa si nu reusea sa se dumireasca cum de-l palise asa noroc chior, tocmai pe el, pe nebunul satului.

Alaiuri

Ii pot intelege pe babuinii care claxoneaza din alaiul unei nunti dar ceea ce am vazut si auzit azi m-a lasat masca: am trecut pe langa alaiul unei inmormantari. Claxoane, ca la nunta, iar, pe catafalc, un omulet se chinuia sa filmeze supararea celor din spatele sicriului. Se pare ca, totusi, am o limita a intelegerii – unde-i rostul claxoanelor, ce-i de filmat la o inmormantare, care-i idiotul care isi doreste sa-si aminteasca, pentru totdeauna, un alai mergand in spatele sicriului.

Costica

In capul satului, mai langa padure, pe-un petec de pamant dat de ta’su, isi facuse o casa din chirpici, nevaruita pe-afara, cu ferestre albe si albastre, dupa cum i le dadusera oamenii. Ma-sa l-a botezat Constantin, dar lumea-i zicea Costica nebunu’, dupa o bataie pe care-o luase de la un frate mai mare, din cauza unei strachini de lapte.

Costica nebunu’ a mers la scoala, a invatat sa citeasca si sa socoteasca si apoi s-a lasat, ca-i placea mai mult sa stea pe dealuri cu caii si vacile, decat sa-si chinuie creierii, s-asa zdruncinati, cu buchiile cartii, Umbland pe coclauri. Costica des iesea in calea nevestelor care mergeau cu demancare la camp ori la padure, pe unde trudeau barbatii lor. Si azi una, maine, alta, incepu sa i se duca vorba prin sat, vorba purtata pe-ascuns de muieri, ca nu-i chiar asa de nebun cum pare Costica, ba, chiar, ca e de laudat: nu ca-i frumos, nu ca-i inalt, nu ca-i destept sau mai stiu eu cum. Nu, Costica era de laudat ca avea cu ce sa faca fata si ca era si priceput; dracu’ stie de unde, ca plecat din sat nu fuse niciodata, de umblat cu vreo fata, nu stia nimeni, iar vadane, pe la el prin coltul satului, nu era niciuna. Incepu sa se intrebe lumea de unde stia Costica cu ce se mananca dragostea si de la cine. Nu era zi in care, in fata portii, sa nu se intalneasca doua babe, pe care, daca le vedeai, ai fi crezut ca numai la biserica si la popa se gandesc, ori doua neveste la fantana, ori doua codane la magazin, dupa zahar, sa nu se ischiteasca: Fa, tu nu stii de unde-i asa de priceput Costica?

Vorba ajunse si la urechile barbatilor, care incepura sa nu-l mai aiba asa la inima pe Costica: nu-l mai trimiteau dupa bautura sau dupa tigari, nu-l mai strigau sa vina sa-i ajute, nu-l mai luau la coasa. Se fereau de el desi, in sufletul lor, si ei urlau sa stie de unde are Costica asa cunostinte, ca la scoala, domnu’ nu ne-a invatat decat literele si cifrele.

-----

Urmarea, azi, da’ mai dupa-amiaza. Sau, poate, mai devreme.

M-am saturat de Caragiale

Familia nu ti-o alegi, pe cand prietenii e bine sa-i cunosti inainte de a-i “tine aproape”. Cam asa se intampla in tara asta acum: m-am nascut aici, asta e, nu o pot schimba. In schimb, pe politicieni, “prietenii”, se zice ca ar fi trebuit sa-i cunosc, ca si ei ar fi trebuit sa se prezinte, sa ne spuna ce vor sa faca atunci cand or sa fie alesi (ca nu eu le-am cerut sa se cocoate in capul turmei, pe post de pastori), treburi de astea de se fac in campania electorala. In timpul campaniei, credeai ca dupa alegeri sarim direct in Rai, peste faza tranzitorie de viata pamanteana. Ei, uite, se pare ca Raiul predicat de toate partidele incepe sa se transforme, pe zi ce trece, in Purgatoriu (politicienii sunt, prin natura lor, sadici, si pentru a avea o placere maxima, ne refuza si dreptul de a merge in Iad, ca ortodocsi ce suntem, majoritatea).

Se zice ca noi traim, inca, in plin Caragiale. Eu cred ca lumea se inseala si-i mai rau: traim intr-un cumplit Ionesco, si nu in oricare din piesele sale, ci suntem personajele anoste din Les Chaises, aparent prezente in gandul politicienilor, de fapt, doar un pretext pentru discursuri goale, fara sens si mincinoase.

Din pacate, acest guvern este, cred, cel mai slab guvern produs de partidele din Romania de dupa ‘89, asa cum E. Andronescu, de la PSD, este cel mai slab ministru al educatiei. Dupa introducerea in parlament a pachetului de legi ce se doreste trecut prin asumarea raspunderii, ministrul educatiei considera ca este necesar sa faca niste modificari minore la textul legii, exact la niste articole care fac vorbire si de situatia sa, ca profesor universitar. Mai departe, desi legea stipuleaza ca invatamantul trebuie sa fie apolitic, ba, mai mult, un ordin de ministru anunta ca directorii trebuie sa fie apolitici, pesedista Andronescu face, bineinteles, jocurile baronilor locali PSD si incepe niste epurari din sezonul toamna, lovind in directorii care nu sunt supusi mariei sale, baronul local. In plus, dupa amagirea de anul trecut, cea cu marirea salariului personalului didactic, Boc, ignorant si inocent in inconstienta sa, Andornescu, muta si oloaga din cauza loviturilor incasate de la greii partidului sau, au decis ca ar fi bine pentru economia romaneasca sa dispara si sporurile (daca veti citi articolul, veti vedea si cat de mari sunt), negandindu-se ca nu vine primavara si mai iese o stevie, o salata, o urzica, sa-ti mai potolesti foamea, ci vine iarna, cu preturi la gigacalorie ce vor creste, cu facturi la intretinere si, bineinteles, cu salarii scazute.

Un alt zevzec, care se lauda, mintind, ca pana la sfarsitul anului Romania va intrece media europeana la construit autostrazi, anunta ca-i gata, fas-ul a trecut, balonul de sapun s-a spart si ca, daca va trebuie autostrazi, plecatii naibii in Canada, ca din gipanele lor de ministri, deputati si senatori, nu se simt gaurile din asfalt si nici cozile de pe drumurile nationale. Si ca sa fie toate bune pana la capat, ministrul Mediului este curat ca frunza de stejar din padurile seculare ale neamului, pe care unii biznismeni locali o doresc disparuta.

Singura concluzie e ca trebuie sa-mi schimb familia, ca asa prieteni gasesc mai rar.

De ce avem consilieri locali ???

Din 7 proiecte de pe ordinea de zi a CL Focsani, 6 (sase) sunt initiate de primarul Bacinschi. Unul singur, referitor la un schimb de terenuri (Ce s-a nimerit! imi inchipui metodele de lobby pentru o asemenea propunere), este semnat de consilierii locali. Mi-i si inchipui pe respectivii, intr-o lene balcanica, scriind cu manutele lor cele cateva randuri ale proiectului, plangandu-se de numarul ridicat de litere ce trebuie folosite, de faptul ca cineva, cu siguranta un tampit, a inventat semnele de punctuatie si, mai grav, s-a gasit mai cu mot sa foloseasca acorduri intre subiect si predicat, ca parca nu le putea folosi numai acasa, cu familia lui de saraci care este ei saraci.

Un singur proiect foarte interesant, prin care alesii locali doresc sa ne arate cat sunt ei de implicati in viata cetatii, ca doresc ca locuitorilor sai sa le fie mai usor sa se incalzeasca, sa plateasca mai putin pe gigacalorie. In general, sa ne fie noua mai bine. Am crede asta daca nu i-am cunoaste.

Un singur proiect care imi demonstreaza, inca o data, faptul ca degeaba mergem la vot, ca degeaba votam, ca, odata ajunsi pe undeva, oamenii uita de unde au plecat, uita ca se bateau cu pumnul in piept ca vor lupta pentru noi, ca nu vor dormi noptile din cauza problemelor noastre.

Un singur proiect care demonstreaza ca sunt, poate, incompetenti, ca nu se intereseaza de viata din oras, ca nu stiu ce se petrece cu adevarat pe strada, ca-si fac munca din an in Paste, ca sunt rupti de realitate. Intr-o singura expresie : “Je m’en fiche”, adicatelea, in romaneste, “ia mai lasa-ma in pace cu orasul asta. Nu-i de ajuns ca sunt consilier? Ce, mai si trebuie sa ma intereseze? Doar n-ai vrea sa si muncesc, nebunule!”

Scurt pe 5

#1 Pentru ca poate, pentru ca ta’su e presedintele Senatului, al PSD si se viseaza, in timp ce sta pe tronul din baie, stand pe tronul de Cotroceni, pentru ca, in general, asta inseamna sa ai fitze de copil politician, ala micu a lu’ Geoana, prostanacu de la PSD, se trage cu masina pentru ca maica-sa i-a zis ca are voie : “Puisor, daca patesti ceva, las’ ca are grija taica-tu, ca nu degeaba este el ditai prostanacu’ de partid.”

#2 Sapunaru, inteligenta de la PNL (se zice despre raraiti ca sunt oleaca mai inteligenti decat media, nu?) vrea alianta cu PDL, ca sa castige la CJ. Adica vrea sa se asigure ca nu candideaza nimeni de la PDL si apoi, cu putin noroc, castigand CJ-ul, sa le-o traga aliatilor. Asa cum le-a facut-o pesedeu’. Fain, numa’ ca grrhheu de rrrhhhealizat.

#3 Ceea ce ar fi trebuit sa fie o actiune de protest a viticultorilor a devenit, cum dracu’ altfel, subiect de disputa politica, unde fiecare partid vrea sa-si mai traga vreo cateva locuri. Ultimul venit, Nica de la Panciu, notarul public care e un socialist sadea, cu vreo 7 masini si ceva casoaie, ca se poarta in familia vranceana a partidoiului.

#4 Sititi ce e aia pupincurism. Uite aici o mostra nou-nouta de limbi aplicate cu interes de catre G. Noapte(s)BunaSomnUsorFaraPuriciPeLimba, limbosul de servici si cu BMW ultimul tip de la scorMonitorul de Vrancea. Bai, limboaca, chiar nu ti-e greata?

#5 Intereseaza pe cineva? Sau asta? Inteleg ca sunt evenimente importante in vietile respectivilor, dar chiar de dat in ziar?!

Profesorii – pe treapta de jos a valorizarii

Rar, foarte rar, profesorii au avut de castigat in lupta lor cu autoritatile locale sau nationale. Care sunt cauzele? Unele le voi expune mai jos, restul il completati voi.

SINDICATELE 

Fiind o breasla eminamente liberala (in gandire, profesorii fiind un factor de progres) era greu sa existe doar un singur sindicat, cum exista, de exemplu, la CFR Transport de Persoane, la politisti sau la administratie publica - momentan, sunt vreo 4 sindicate care reclama faptul ca reprezinta, fiecare in parte, interesele profesorilor. Adaugand la aceasta nivelul scazut de pricepere in lupta sindicala a celor care le conduc, nivelul scazut de pricepere, ca sa nu zic inteligenta (luam doar cazul Vrancea, unde FSLI este condus de un personaj bizar, pe care nu l-am vazut niciodata la vreo sedinta sindicala sau de orice alt fel, dar care pretinde ca vorbeste in numele meu), precum si, de ce sa nu recunoastem?, slaba implicare a profesorilor, vom vedea ca adevarata putere a sindicatelor din invatamant este, de cele mai multe ori, doar o iluzie sau o metoda de a parveni, de a avea acces la anumite … daruri. In plus, astfel se poate pune mai usor in practica dictonul “dezbina si condu”.

IMPORTANTA ACORDATA DE GUVERNANTI

La fiecare inceput de an scolar, politicienii vin in scoli si proclama importanta pe care o acorda ei scolii, educatiei si profesorilor. Imediat dupa ce au iesit pe usa liceului sau scolii generale, singurul lor gand este cum sa profite de pe urma nevoilor pe care le are sistemul de invatamant, prin promosiuni si declaratii desarte, dar nicidecum prin masuri clare sau in acord cu momentul istoric in care ne aflam.

Am ramas stupefiat de ideea schioapa a cabinetului Boc de a elimina limbile straine ca materie de Bacalaureat si de a introduce materii ca logica, filozofia si altele din aceeasi arie, despre care nu as vrea sa se inteleaga ca nu le consider importante. In UE, responsabilii sistemelor de invatamant pun accentul pe invatarea a cel putin doua limbi straine, la noi, prin scoaterea de la BAC, se doreste izolarea elevului roman, pastrarea lui intr-o stare amorfa, adormita. Caci ce sanse va mai avea acesta in competitie cu un elev ungur, care va vorbi cel putin o limba straina, in competitia pentru un loc de munca? In plus, logica si restul materiilor de acest gen se studiaza un an, un singur an din toti cei 12 cat inseamna o perioada de scolarizare normala in Romania (terminata prin liceu), pe cand o limba straina se studiaza cel putin 8 ani, daca nu 10, socotind clasa a III-a ca moment de incepere a studiului limbilor straine. Care au fost motivele unei asemenea decizii aberante? Unul este, cu siguranta, ignoranta ministrului educatiei, E. Andronescu, dublata de ignoranta prim-ministrului Boc.

DIFERENTA DE STATUT

Niciodata, un profesor nu va fi privit la fel ca un judecator, un politist sau un militar. De ce? Pe scurt, pentru ca ceilalti trei sunt utili, in masuri diferite, dar la fel de importante, politicienilor si, implicit, administratiei. Profesorii le pot oferi politicienilor doar votul, nimic altceva. Ceilalti? Protectie, care e mult, mult mai importanta.

Ce inseamna, de fapt, ruperea protocolului?

Unii ar putea zice: “In sfarsit!”. Eu as zice: “Cam tarziu!”. Ambele afirmatii se refera la evenimentul politic al saptamanii, denuntarea unilaterala a PDL a protocolului cu PSD, la nivel judetean. Prima si cea mai importanta urmare ar putea fi alegerea viceprimarilor de Focsani, prin refacerea aliantei cu PNL (anuntata de ceva vreme de PDL), functie care a fost folosita, pana acum, ca o moneda de schimb in relatia cu PSD. A doua: cresterea influentei aripei Placinta, care, se pare, a reusit sa impuna ruperea aliantei semnate de Trasculescu in primavara. A treia: presedintele PDL si-a recunoscut, subtil, vina de a se fi increzut in minciunile livrate de, pana deunazi, inamicul politic si de a fi facut o gafa politica; in acelasi spirit, al recunoasterii, poate a venit timpul renuntarii la sefia filialelei partidului.

Ce inseamna, de fapt, acest gest? Nimic altceva decat recunoasterea, din partea PDL, a unei infrangeri (chiar daca nu neaparat in alegeri), a disproportiei ingrijoratoare intre puterea imaginata de conducerea partidului si cea reala, care se masoara in functii, in posibilitatea de a impune oameni si de a controla decizii, de a acumula bugete si sponsori politici. Recunoasterea diferentei de influenta la Bucuresti, pe langa puternicii zilei si pe langa ministri, a faptului ca nu intotdeauna proverbele sunt si adevarate. Recunoasterea faptului ca PDL, sub actuala conducere, nu a reprezentat decat o marioneta in mainile abilului MOP, care a stiut sa se foloseasca de slabiciunea unora care se visau lideri politici sau jucatori pe piata puterii locale, care le-a vandut iluzii si a reusit sa dezbine, atunci cand a fost nevoie.

Aceasta infrangere (desi cred ca PDL va incerca sa o prezinte drept o decizie inteleapta, aproape o victorie) reprezinta falimentul politicii de scaldare in ape tulburi, a politicii fara viziune si fara ideal, a politicii facute prin telefon si nu prin prezenta fizica si, poate, un semnal de alarma pentru urechile din PDL care ar trebui sa asculte. Ar fi corect ca cei care au gresit sa plateasca, nu?

P.S.: o intrebare “tehnica” – ce se va intampla cu directorii impusi de PDL, mai ales cei care tin de ministere conduse de PSD?

Cum se citeste site-ul CJ Vrancea?

1. Cine-i legea-n Vrancea? EU, ba.

 

2. Vrei sa incepi o afacere in Vrancea? Uite, asta-i cel mai urgent telefon pe care vrei sa-l dai.

3. La mine-n baronat, nici ploaia nu vine daca nu vreau eu. Clar, ba?!

4. Acum, doar presedintele Vrancei. Maine, cine stie? Uite o sugestie!

5. O rugaminte personala: poate te hotarasti sa devii ce scrie acolo, ca sa ne mearga si noua bine.

Nu-s unic. Dupa nume

Si p-asta il cheama la fel ca pe mine. Daca ajung ca nenea asta cocalar, cu trabucu’ntre deste, trebuie sa ma sinucid.

Si cica, mai nou, ma si bat cu niste neni pe care nu-i cunosc. Nu stie careva, am luat bataie sau l-am naucit p-ala c’un croseu de ciuperci trase in unt si o directa de pui la rotisor?

Nu-s toti la fel? Pentru mine, da

Diferenta, aici. Scopul, acelasi. Rezultatul – o pacaleala generalizata, ca de 20 de ani incoace.

P.S.: toti fac la fel, numai ca, atunci cand se schimba rolul, unii se supara. Pana le vine, iarasi, vremea lor.

P.S.: asta e motivul pentru care cred ca prefectul Vrancei era asa de ofticata – le-au luat-o altii inainte, mai pe fata.

Cu ce va servim azi: un permanent, un mic, o friptura, o maslina?

Vis-a-vis de blocul meu, la un parter, e un beauty-salon d-asta de “jmechere”, unde vin cocoanele sa-si aseze parul. Dar ce-i un beauty-salon fara un gratar in fata, incins de “patroana” si de-amici, s-oleaca de manele, ha? E unul din zecile din Focsani. Asa, cu fum de mici si de friptura, care sa se aseze numai bine in permanentul duduilor, e sic, e de fitze, e beauty-salonul suprem.

“Pupat piata Unirii”, la anul?

Dupa ce stam de un an si mai bine fara viceprimari (din motive de “strategii” politice, adica din cauza intereselor unora sau altora), primarul urbei ne anunta inca o realizare a administratiei locale: nema pupat piata Unirii,anul asta, din cauza de muncitori calificati.

Nu din cauza banilor, nu din cauza proiectului, nu pentru ca nu sunt materiale, nu pentru ca s-ar fi pus cine stie ce piedici, ci din cauza ca cei care s-au angajat la constructii nu au mana de lucru calificata. E ca in bancul cu tiganul care s-a inecat la mal, numai ca la noi nici la mal n-am ajuns, ci ni s-a spart barca pe la mijlocul baltii, stand degeaba.

Ceea ce e cel mai ciudat, si asa a fost de la inceput, este ca nimeni din administratia locala nu e responsabil pentru aceste intarzieri, toti se spala pe maini si dau vina pe unii pe care noi, ca cetateni, nu-i putem sanctiona in nici un fel (teoretic, conducerea administratiei locale poate fi sanctionata la vot). E ca si cum ti-ai construi o casa, cu banii tai, dar tu nu ai nimic de spus in proiect iar nevasta nu te poate cicali ca nu mai termini domiciliul conjugal, drept urmare, nici nu poate sa bage divort, ca, deh!, n-are motiv,

Colac peste pupaza in toata povestea asta, nici nu stim cand se va termina lucrarea – poate cand se vor alege si viceprimarii, nu?! Adica atunci cand or zbura porcii, cand o face ploplul micsunele sau la Pastele cailor – alegeti voi data.

P.S.: de ce mai platim taxe si impozite, de ce mai alegem primar si consilieri locali, de ce mai exista personal in Primarie, daca, pentru un proiect de o asemenea anvergura, nimeni nu este deloc, nici in cea mai mica masura, responsabil? Nu-i asa ca degeaba?!

Da, mama, cu PETu’n mine! – cu imagini

Ma gandesc ca, poate, nu m-ati crezut. Ei, uite poze ca sa va convingeti:

  

  

P.S.: va rog sa observati felul in care este semnalizata groapa. Va doresc safari placut!

Zaharelul de la UE

VranceaMedia.ro ne informeaza despre o conferinta de presa, la o institutie cu functie de reprezentare a Guvernului – Prefectura Vrancea. Unul din subiectele aduse la cunostinta electoratului (da, intentionat am folosit electorat si nu public) a fost faptul ca un membru al Guvernului si-a facut putina campanie electorala pe banii UE. C-o fi adevarat sau nu, intereseaza, acum, mai putin (desi inclin sa cred ca e adevarat) – ceea ce e interesant e motivul acestei dari in vileag, nespus de Dan, dar usor de inteles pentru cine stie ce politica o face doamna prefect si, mai ales, a cui.

“Toata baza de date cu numele celor 68.613 beneficiari se gestioneaza de catre Consiliul Judetean”, anunta doamna prefect. Adica, nevoiasii care primesc aceste ajutoare se afla intr-o baza de date folosita, teoretic, exclusiv de CJ Vrancea, adica de seful politic al prefectului, MOP. In alti termeni, apolitica Dan sugereaza ca, in mod normal, toata eventuala “campanie electorala” pe banii UE trebuia facuta de PSD Vrancea (care detine sefia si majoritatea in CJ), adica de MOP, si nicidecum nu trebuia sa intervina partenerul de guvernare, prin ministrul Placinta. Supararea sa apare, evident, din faptul ca PSD nu a mai apucat sa-si cumpere ceva capital politc pe baza zaharelului european, fiind depasiti de ministrul PDL, despre care ziceam ca ar avea sanse sa-i ia locul lui MOP.

Doamna prefect uita (mi se pare ca nici nu era prefect atunci, ci secretar la CJ) momentul in care MOP si-a facut acelasi tip de campanie, folosind elevii, prin raspandirea unor orare cu imaginea sa, motivand atunci ca orice institutie trebuie asociata unei imagini. Ma intreb daca nu acelasi lucru l-ar putea sugera si Placinta, care e membru al Guvernului, dorind, la randul sau, sa asocieze Guvernul Romaniei cu imaginea sa, in mentalul colectiv vrancean.

Oricum ar fi, e clar ca cetateanul e folosit, inca o data, ca munitie, intr-o lupta care nu are nimic de-a face cu el, cu o lupta a carei singura miza o reprezinta capitalul de imagine; culmea ipocriziei ambelor tabere apare in momentul in care sugereaza ca si unii, si altii, nu au avut in minte decat interesul cetateanului normal, bunastarea si siguranta sa.

Mai e nevoie de motive ca sa stau acasa?

Treci pe Eurosport

Daca te-ai saturat de Vnghelie, Udrea, Geoana, Basescu, Antonescu, Badea, Ciutacu, Dumitrescu s-alti saltimbanci (fiecare cu interesele sale), treci pe Eurosport, unde-s doua competitii faine de tot:   Turneul Shanghai Masters pentru jucatorii de snooker si, of course, US Open, pentru cei de tenis. Si uiti de toti circarii astia cu pretentii de policitieni sau analisti interesati de mersul tarii si-al poporului.

Din cauza curei de slabire

De cateva zile m-am hotarat sa slabesc, adicatelea ma forteaza nevasta sa merg pe jos spre si de la munca, ceea ce, trebuie sa recunosc, mi-e destul de dificil dupa ce ajunsesem la performanta de a merge sa cumpar paine de la magazinul din cartier cu masina.

Asadar, mergand eu pe jos atata amar de drum, vazui si niste lucruri faine pe care ma simt nevoit sa vi le arat si voua:

1. In fata scolii, daca ai noroc, vezi semnul de circulatie. Daca nu, ghinionul copilului pe care il vei transforma intr-o pata de culoare pe asfalt.

 

2. Doua motive pentru care cred ca unii soferi si-au luat permisul de la libraria din centru, pe doi bani.

Primul caz, un nenea sau o tanti care crede ca parcarea din centru orasului e mosie personala, lasata mostenire de ta’su mare.

Al doilea caz, o celebritate locala, mare realizatoare de emisiuni TV la un post local dar un caracter mic, pe masura fitelor afisate sau a pupincurismului din timpul emisiunilor cu dedicatie (poza, pe trotuarul din fata Colegiului Cuza).

 

De ce as mai face-o?

In ultimii 13 ani, am fost un votant exemplar care, fie ploaie, fie vant, imi faceam constiincios datoria mea de cetatean: mergeam si dadeam cu stampila ori de cate ori era nevoie. Ei, uite ca, pentru prima data in viata mea, iau foarte in serios posibilitatea de a nu mai vota, de a renunta la unul din drepturile mele.

Si de ce n-as face-o?! Nu-mi aduc bine aminte ca, inainte de alegerile parlamentare de anul trecut, toti politicienii erau de acord ca trebuie marite salariile profesorilor (pe baza performantei, asa cum cred si eu), ba mai mult, se votase si o lege pentru asta? Ba da. Au trecut alegerile, brusc a venit criza si coalitia de guvernare si-a dat seama ca nu mai poate face nimic. Adicatelea, la nevoie, merge si cu minciuna.

De ce n-as face-o?! Nu cumva unul dintre candidatii pentru Presedintie anunta, anul trecut, ca ofera 25 de mii de euro fiecarui roman care se intoarce acasa? Ba da. A vazut vreunul vreun ban? Nop, ca-i criza.

De ce n-as face-o?! Nu-i asta tara in care nici un politician nu a fost macar judecat pentru coruptie, nicidecum condamnat, dar unde toti se lauda ca lupta impotriva ei? Nu-i asta tara in care doua “personalitati” de marca a partidelor de la guvernare recunosc fara nici o jena ca “se joaca” cu serviciile secrete, fiecare in interesul lui personal sau al partidului?

De ce n-as face-o?! Nu-i asta tara in care, imediat dupa orice scrutin, disparem ca cetateni si devenim doar un punct de sprijin in diferitele piese de teatru pe care le joaca alesii nostri: “eu am dreptate, ca am fost ales de ‘nspe mii de oameni”.

De ce n-as face-o?! Nu mi-ar fi mai bine acasa, la caldura, privind un film sau citind o carte, uitand, macar in ziua cand au ei nevoie de mine, ca exista politicieni?!

Placinta, posibil candidat pentru CJ Vrancea?

PSD Vrancea nu este, nici pe departe, cel mai transparent partid. In schimb, pentru cine are ochi de citit si minte de inteles, liniile “calauzitoare” ale rosilor vranceni pot fi regasite cu usurinta in paginile fituicii de partid, hartia igienica numita MdV. intr-unul din articolele de azi se face vorbire de ministrul Placinta de la PDL si de faptul ca acesta isi permite sa-si trimita odrasla la studii unde-a intarcat dracu’ copchii (ca si cum, avand o avere de care nu se sfieste, ar fi fost ceva iesit din comun). Ca in toate articolele de pana acum, MdV se refera la Placinta ca fiind castigatoare a Colegiului, desi s-a plasat pe locul 2 – capetele de guma de la MdV uita intentionat ca legea votului uninominal a fost impusa, cu aceste reglemantari idioate, de catre parlamentarii PSD si PNL, care au sperat sa scoata din viata politica PDL.

Revenind la atitudinea MdV, intrebarea care se ridica este de ce, dintre toti parlamentarii PDL sau consilierii judeteni sau locali PDL, gazeta de partid o ataca tocmai pe Placinta. Raspunsul, dupa mine, este unul simplu: desi a trecut un an si 4 luni de cand MOP a devenit presedintele CJ Vrancea, ales prin vot uninominal (si nu “presedintele Vrancei” cum ii place sa viseze inainte de a adormi in cocioaba de la km. 25), se pare ca lupta pentru viitoarea campanie electorala a inceput, MOP simtind in eventuala candidatura a lui Placinta un adversar redutabil, cu putere financiara la fel de mare ca si a sa si cu aceleasi apucaturi politicianiste, cu discurs plin de promisiuni si fara rezultate; astfel, pentru a diminua din capitalul de imagine pe care aceasta si l-a creat in Vrancea, prin faptul ca a fost numita ministru, partidul lui MOP abia reusind sa impuna niste secretari de stat, MOP isi foloseste fituica pentru a o discredita pe Placinta. Avand un public extins prin retelele de abonamente obligatorii, facute de primariile PSD din judet, MdV are, virtual, sanse in lupta sa impostriva ministrului Tineretului si Sportului. Singura sansa a acestuia de a iesi castigator din acest meci este sa arate electoratului vrancean rezultate palbabile, bani adusi si investiti in judet (asa cum se lauda MOP), precum si o mai mare coeziune cu partidul din care face parte. Pana acum, Placinta pare sa fi lipsit din meciul acesta, apucand-o somnul prin cine stie ce cotloane, cosand la hainele presedinteului Basescu.

Da, mama, cu PETu’n mine!

Intr-un oras despre care oficialii recunosc faptul ca nu-i asa de dotat cu verdeata, te-ai astepta de la locuitori sa pretuiasca si resturile de iarba si copaci pe care le mai au si sa aiba grija sa le pastreze.

Ies, in seara asta, la o plimbare prin cartier si trec prin spatele blocului unde locuiesc. De cateva luni, pe-aici se monteaza niste tevi si asta inseamna ca fosta parcare (unde a crescut, btw, o biserica) arata ca un camp de lupta: santuri, pamant rascolit, noroi  pana-n gat (dupa un flecustet de ploaie), masini parcate alandala si nelipsitele PET-uri. Gramezi intregi de PET-uri, pe langa cosurile de gunoi, sau razletite pe pamant, in locul florilor si al ierbii. In inventarul facut rapid se mai pot adauga niste haine aruncate pe marginea unui trotuar, niste cutii de suc si bere infratite cu niste ziare, coji de pepene pe un petic de iarba, pachete de tigari intrate-n stadiul de recilcare naturala (fiind din hartie, sper ca pana la anul sa nu mai fie acolo, sa se fi transformat in “ingrasamant” natural) si, cel mai bizar, la vreo 3 metri de un cos de gunoi, un parbriz spart de la o Dacie.

Ce-i de facut? In primul rand, asta nu mai tine numai de implicarea administratiei locale in managementul deseurilor, ci trebuie sa adaugam si lipsa majora de educatie a cetateanului focsanean, aprig urlator in momentul in care-i sugerezi, amabil, ca i-a cazut din mana un pachet de tigari folosit sau o sticla de suc terminata. Solutii? Una ar fi educatia, dar facuta cum trebuie, cu implicarea elevilor in actiuni de igienizare a spatiilor publice, pentru a vedea ce inseamna sa strangi tone de gunoi aruncate aiurea, cand ar fi mai usor folosirea cosurilor de gunoi de pe marginea strazii. O alta solutie ar fi continuarea actiunii Primariei de a monta cosuri de gunoi speciale, pentru a incuraja sortarea materialelor refolosibile. Si cea mai importanta actiune, cea care te-ar face sa te gandesti de cinci ori inainte de a arunca un rest de tigara pe strada sau un servetel intr-un boschete, ar fi ca grasii din Politia Comunitara, care se plangeau ceva vreme in urma ca nu mai au benzina sa-si plimbe suncile-n masini, sa-si faca munca si sa-i arda la buzunar pe mitocanii si pitzipoancele care cred ca, dupa moartea lor, lumea se termina.

Astea, asa de inceput. Care pare ca nu mai vine.

Vranceamedia.ro

Cristi Irimia a inceput un proiect media exclusiv online: VranceaMedia.ro, care are sanse mari de reusita, mai ales ca pe partea de media online (intelegand aici stiri la prima mana, imediat dupa producere) noul produs are un singur rival, Radio DADA, care prefera sa doarma in continuare. Cristi, spor!

Moguletul de Buzau inchide si TV-ul

Mogulul Pufi-pufulet, care visa intr-o vreme la un imperiu media in Vrancea, dupa ce “ridicase” un imperiu cu picioare de lut in Buzau, pare sa fi ajuns la fundul pungii cu pufuleti: dupa ce n-a mai deschis radioul si dupa ce a inchis ziarul (SV), pare-se ca moguletul de Buzau va inchide, din 2010, si televiziunea cumparata acum vreun an, doi, Focus Diplomatic TV.

P.S.: mogulul nostru a vandut, cu Cristoiu, si revista “Historia”, parte a “trustului” catre un mogul adevarat, Patriciu.

Exercitiu de imagine si de imaginatie

“Initiatorii social-democrati, senatorul Miron Mitrea si deputatii Cristian Dumitrescu, Angel Tilvar si Ciprian Nica, au propus suplimentarea cu suma de 200 milioane lei din fondul de rezerva al Guvernului, necesara continuarii obiectivului de investitii reabilitarea DN2D Focsani – Ojdula, propunere refuzata de comisia de specialitate.” – ZdV

E clar ca, pe langa rolul sau de a aduce bani, propunerea a avut si o conotatie politica – inca o data, parlamentarii PSD fac bine judetului. OK. Dar mi-as fi dorit ca la propunerea aceasta sa aplice si restul parlamentarilor din Vrancea, indiferent de culoare, pentru a termina drumul asta pana la termen, mi-as fi dorit ca toti cei 8 deputati si senatori sa faca, impreuna, lobby pentru judetul asta si sa nu se mai ascunda dupa degete. Ma gandesc ca, daca ar fi fost 8, din toate partidele politice, alta ar fi fost soarta amendamentului, alta ar fi fost puterea argumentelor. Poate nu or fi fost invitati, poate nu au stiut (ceea ce e mai mult decat posibil), poate nu or fi fost interesati - ceea ce conteaza e ca toti au plecat in Parlament ca sa lucreze individual, ca sa ne arate fiecare, in parte, cat de puternic este, ca sa avem 8 comunicate de presa cu neputintele lor, in loc de 1 cu o realizare palpabila. Pentru ca toti 8 sunt politicieni si au nevoie de imagine individual, si nu in grup.

De prin oras

Niste faze, de prin oras:

1. La Carrefour, in parcare. Un nene, cu ceafa lata si jmecher, isi lasa caruciorul in parcare, langa masina, de lene sa-l mai duca pana la locul lui. Urca in masina, porneste si da sa plece. Boul, ca orice bou, e uituc: da cu spatele cu masina si, of course, si-a zgariat jucarioara cu …, cu…., cu … caruciorul pe care nenorocitul il lasase in parcare, in lenea si-n miserupismul lui.

2. Pe strada, asist din ce in ce mai rar la nasterea unui nou tip de utilizator de telefon mobil: cel care-l pune pe speaker, il tine in fata lui si urla la el, ca sa auda toti trecatorii convorbirea. Si era interesanta, chiar. Pacat ca era prea tare.

3. Sandalele pentru barbati mi se par dizgratioase. Mai adaugam purtatorului si o pereche de sosete albe (in primele 5 minute, ca apoi iau o culoare nedefinita) , niste pantaloni scurti si un tricou cu paiete – noul model de manelar, da’ de mai la tara, a invadat orasul. Ma simt marginalizat – o sa-mi cumpar slapi si o pereche de sosete, nu cred ca a mai incercat cineva asa ceva si o sa am ocazia sa starnesc un nou stil vestimentar.

N-are nimeni nevoie de-o vecina melomana?

Uite d-asta ma dau in vant dupa viata de la bloc: pot sa aud ce asculta vecina mea. Si vecina mea asculta, nu gluma, numai muzica d-asta grea, de dimineata, pana seara, cu pauze, nu prea mari, pentru rehidratare. In ultima vreme, melomanei mele ii place o singura bucata muzicala si, cum asa e norocul meu, bineinteles ca melomana de dupa perete asculta manele. Dar e un tip nou de manea, care cred are sa prinda mai bine: el, iubitul, nu mai e baiat de baiat, cu banii fasicuri-fasicuri, el recunoaste ca “nu suuhhuunt bahhaaiat de bohheir”, adica el face parte din clasa muncitoare, care isi petrece viata croindu-si un rost. Ajuns la varsta maturitatii sexuale, el ii propune ei sa fuga impreuna, chiar daca “nu iti pot oferi nimic din ce iti pot oferi altii”, cu alte cuvine, puterea sentimentelor trebuie sa invinga, inca o data, puterea banului, adica celestul trebuie sa invinga  teluricul, sentimentul trebuie sa invinga materialul, iubirea trebuie sa invinga orice obstacol pentru a fi implinita. Asistam, astfel, la nasterea unui tip de manea, mai sentimentala si mai apropiata de uman, care nu mai apreciaza “banii” (si, implicit, toate beneficiile de pe urma acestora: respect din partea celorlalti, recunoastere sociala si posibilitatea de a cumpara orice) ci pune accent pe “suflet”, pe acel inefabil ce poate fi gasit in oricare dintre noi, pe nevoia de apropiere intre oameni, pe valorizarea muncii cinstite.

Problema cu vecina mea, manelista melomana, e ca asculta aceeasi manea in reprize de cate 3-4, cu pauze (asa cum am zis) – presupun ca ea e o fire mai sensibila si, nefiind altceva pe piata, asculta aceasta piesa mai apropiata de perceptia sa asupra Universului.

Ma gandesc ca, in semn de respect, maine dimineata sa dau drumul, putin mai tare (Loud – Louder – Very Loud), la niste AC-DC. Poate niste High Voltage sau un pic de Thunderstruck, in functie de cum se simte starea mea sufleteasca. Eu, de cand vecina mea e melomana, nu mai simt nimic.

O floare, un basel si-un prostanac

Ca Baselu nu-i un ingeras, mi-e clar. Ce ma mira, insa, este pozitia PSD din ultima vreme, cameleonica, asa cum este intreaga sa activitate: sunt la guvernare, dar ei se doresc a fi in opozitie, adica sa avem cascavalul in mana, dar sa putem lovi in guvern. In plus, e interesanta abordarea lor legata de alegerile prezidentiale: au scos in fata un politician slab, “prostanac” dupa caracterizarea lui Iliescu, un fiu de general de Securitate, care plangea dupa o casa de la protocolul de stat si pe care nu voia sa o paraseasca, desi legea i-o cerea, un tip care, atunci cand CDR a castigat puterea in 1996, in timp ce era ambasador in US, intr-o scrisoare adresata lui Constantinescu, ii dadea suturi in cur lui Iliescu. La asta adaugam pregatirea minutioasa pentru a “conduce” alegerile asa “cum trebuie”  prin ministrul de Interne si vedem cam ce avem: un candidat “pregatit” sa castige. Ce poate face asta in plus? Nu stiu. Daca are solutii miraculoase pentru salvarea neamului, de ce nu le pune in practica, acum, cand e la guvernare? Daca nu are, de ce ar trebui ales? Doar pentru ca reprezinta o “alternativa”?

Alturi de tristul de la PSD mai apare si floarea de colt a politicii romanesti, Crin Antonescu. Ati mai auzit ceva despre omulet in ultima vreme? Nimic. Dar stim cu totii ca reprezinta marioneta cuiva, a aluia cu banii, adica a lui Patriciu, adica e si asta curat ca o toaleta publica.

Asadar, coalizarea asta puternica a PSD si PNL impotriva lui Baselu ma face sa cred ca Baselu a deranjat pe multi “politicieni” si ca, doar asa, ca sa fie totdeauna impotriva lor, ar mai merita un mandat. Ultimul, dealtfel.

P.S.: da, Gusa nu mai e partener cu Vantu. Dar faptul ca Geoana a facut sluj la usa mogulului pentru a discuta niscaiva probleme intense, cred ca arata multe. Mai adaugam si faptul ca celalalt mogul lucreaza cu turbinele pornite pentru Geoana, si-i clar – va fi o campanie electorala de pomina, cum nu cred ca am mai avut vreodata.

“Gospodarii” din Bolotesti

E adevarat: suntem condusi foarte prost de niste “grupuri de interese” care-si urmaresc scopurile fara nici o jena. Ba, da’ nici cu noi nu mi-e jena! Lasand deoparte mizeria si PET-urile pe care le lasa grataristii, manelele de la fiecare scara de bloc, mai e o chestie pe care n-am s-o inteleg niciodata: durerea-n cur.

Am fost azi pana la Bolotesti, pe un drum care se tot construieste de 2 ani. Din cate am vazut au intrat in stadiul in care se fac santurile de beton de pe marginea drumului. Pe partea cealalta, santurile astea-s facute de prin primavara. Ei, si aici intervine nesimtirea noastra stramoseasca: alea mai vechi, de prin fata caselor oamenilor, is pline de gunoi, iarba a crescut pe mormanele de pamant din sant si cred ca proprietarii asteapta sa vina “statul” sa le curete. In cazul unei ploi mai indelungate, santurile astea noi, pline de pamant, se vor revarsa in curtile “gospodarilor”, care vor iesi sa urle din toti bojocii ca “statul” nu face nimic.

Mai e de munca dar eu, unul, m-am saturat. Ce rost mai are?

P.S.: Nu ma indoiesc ca, mai sus de Bolotesti, se intampla la fel si cu "gospodarii" de p-acolo.

Tevi, transformari si trafic.ro

1. Tevile da bataie de cap la propritari, cuvintele la redactorii de la Radio Dada.

   

2. De saptamana viitoare, ne-am scos. Corect vor face ceea ce stiu sa faca si finantatorii lor (se “stie” ei care), adica haine. Jurnalism, na!, ca omu’ – mai putin. In schimb feng shui si modele de pantaloni scurti, muguri de grau si fulgi de porumb – subiecte de interes local si national, chiar international. Adica se da liber la copiat de la altii, ca pe platii de la Corect nu-i mai duce mintea nici sa treaca strada. Corect, 100% informatie si analiza, nu?

3. De la trafic.ro – cititi descrierea site-ului recuperare-creante-debite.com. Daca ala e educativ, atunci descopera.ro e un site porno.

Plus-minus-minus

Mi-am pus sistem de alarma la loganel, chipurile ca sa fiu mai sigur, dar, de fept, pentru ca-mi place ca bipaie cand o inchid si o deschid. Imi cumpar jucaria de pe net (un Viper de nush care), merg cu ea la Sima:

- Uite asta-i jucaria, va rog sa mi-o montati ca eu nu ma pricep.

- De unde il aveti? Cat ati dat pe el? Ba, Costele, ia vino’ncoa! Ce zici, se poate sa-l rezolvam pe domnu’?

Costel, genul de mecanic cu doctorat in fizica termo-nucleara si cu un cap cat roata de TIR intre urechile clapauge:

- Domn’ inginer, nu se poate.

- Da’ de ce, Costele?

- Pai, asta e cu minus-plus-plus. Calculatorul de la masina e cu plus-minus-minus. (N-am inteles care-i treaba cu minus si plus, da’ i-am crezut.)

Inginerul:

- Domnu’, nu se poate. Da’ avem noi unul, la 7 milioane, cu tot cu montat.

- Merci. Mai vorbim. BRB.

Ma duc la un service mai micut, vorbesc cu electricianul.

- Se face, sefu’. 1 milion juma’ (mai dadusem pe jucarie 4 milioane juma’) da’ nu azi, ca-s ocupat.

Asadar, cu 6 milioane, mi-am pus Viper. La Sima, nu am putut ca nu era cu plus-minus-minus.

Nu incuraja cersetoria, incurajeaza spaga

O idee pentru jurnalisti: la aproape fiecare trecere de pietoni, sus, de-o vezi doar daca stai cu capul pe sus, o tablita pe care scrie: “Nu incuraja cersetoria”. Ar fi interesant care a fost ideea (doar nu crede cineva ca, daca scrie pe o tabla, oamenii nu or sa mai dea bani cersetorilor), costul si care este randamentul “campaniei”. Ca nu cred ca o fi fost moka.

Fanii mei de la STS

Abia am revenit si au aparut “interesatii”. Multam fain de vizita si mai asteptam.

Vrancea-online.info

No comment.

Limba lui Voltaire

De vorba cu un prof de la Facultatea de Litere din Iasi:

- Nu-mi vine sa cred ca in invatamanrul liceal nu se mai face Balzac, Baudelaire, Proust. Ati ajuns sa folositi numai articole din ziare, emisiuni TV si materiale din astea noi, fara sa mai puneti accent pe literatura.

Dupa, stateam si ma gandeam la cat de rupti de realitate sunt cei din universitar, la fel ca si cei din minister. Cred ca scopul invatarii unei limbi straine in liceu (si nu numai) este acela de a-i da elevului un instrument, o competenta lingvistica datorita careia sa se poata descurca in viata de zi cu zi intr-o tara straina si nicidecum de a-i imbuiba capul cu literatura straina. Scopul profului de limbi straine este de a-l ajuta pe elev sa invete o limba care se vorbeste intr-o tara si nu o limba care se vorbea acum 50-100 de ani, o limba academica.

Pentru ceea ce tine de cultura si civilizatie exista activitatile extracurriculare, cercuri de limbi straine si optionale. Din pacate, cei care formuleaza programele, “specialistii”, stau si dorm in birouri si nu tin cont de ceea ce se intampla cu adevarat in clasa si in societate.

Autostrada lui Manivela

Nu mai e mult si se face anul de cand am ales randul asta de gaste si le-am trimis in Parlament, fiecare mai macaitoare si mai promitatoare. Mi-o aduc aminte pe gasca mustacioasa, Manivela, care promitea, nici mai mult, nici mai putin decat o autostrada. Si pentru ca autostrada promisa avea nevoie de un nume, Manivela i-a zis Autostrada Moldovei, adicatelea se chitise el sa faca un drum intre Bucuresti si Iasi, ca sa-i fie mai usor sa ajunga pe mosia de unde iesise senator. Ati auzit vreunul dintre voi sa se mai vorbeasca de asa ceva? Ati vazut vreunul dintre voi vreo lopata de pamant mutata in minciuna asta? Peste 3 ani juna, Manivela o sa vina si o sa ne promita ca o sa faca o autostrada prin care sa lege Focsanii direct de Canada, ca sa ne fie mai usor sa emigram si-o sa fiu primul care-l voteaza. Poate scapam naibii de mincinosiii astia de ne mananca zilele si ne ofera circ pe bat.