Ce faci de Campionat?

La fiecare sărbătoare, oamenii te întreabă: ce faci de Crăciun?; unde pleci de Paşte?; cu cine petreci Revelionul?

Se apropie Campionatul Mondial de Fotbal. Deci, ce faci de Campionat? Eu, o lună mă mut la doi amici (din câte am inţeles, în fiecare seară, la câte unul) şi sper să câştige Anglia (btw, e participantă?). Pentru mine, fotbalul nu-i la fel de important ca momentele pe care le petrec împreună cu prietenii, cu discuţiile (noi, bărbaţii, discutăm; bârfele sunt apanajul doamnelor) despre orice şi, în general, despre nimic.

In livada bunicilor

Cu Nikon S8000.

Postelnicu, I love you!

Nu-mi plăcea Romeo Postelnicu, consilier local PNL, până la ultima ședință a CL Focșani. Știam că omul e inteligent, dar nu-l credeam în stare de gesturi radicale. Și uite că a avut puterea de a da peste nas unor îmbuibați din bani publici cum sunt MOp și amicul său, Nini Săpunaru, a avut puterea de a le arăta colegilor ”liberali” ce înseamnă să fii liber, să gândești singur, să iei decizii pentru cei care te-au ales, nu pentru cei care ți le cer, în numele unei doctrine politice. S-a expus la sancțiuni în PNL, dar nu cred că lui Săpunaru îi dă mâna să facă ceva până nu trec alegerile interne – ar arăta clar celor care trebuie să-l aleagă ce îi așteaptă dacă va fi reconfirmat în funcție: puțină dictatură, ca în partidul prietenului său bun de la CJ Vrancea. Dacă îl dă afară, se dovedește pentru totdeauna că PNL Vrancea a devenit sluga lui MOp iar Nini Săpunaru, femeia de servici a PSD.

Oricum, gestul lui arată clar că există nemulțumiri în rândul peneliștilor vrânceni fată de alianța între MOp și Nini Săpunaru, care a implicat și partidul cel mai vechi din România într-o alianță de genul ”senior – vasal”, clasică pentru Evul Mediu în care se afundă din ce în ce mai tare Vrancea.

Imi place culoarea diminetii

#1. Imi place culoarea lemnului in lumina diminetii.

#2. Imi place culoarea marii in lumina diminetii.

#3. Imi place culoarea nisipului in lumina diminetii.

#4. Imi place culoarea cerului in lumina diminetii.

Keywords pentru bloguri

S-ar putea să ziceți că exagerez, dar cred că-mi veți da dreptate pentru cele ce urmează.

Ceea ce aveți mai sus reprezintă cuvintele cheie care furnizează cel mai mult trafic pentru staupenet.ro. Variantele de la punctele 1 și 9 sunt cele despre care vreau să vorbesc. Așa cum îi ziceam și lui Tudor, keywords de mai sus mă fac să ma gândesc la două lucruri, în primul rând:

#1. Școala românească s-a dus rău la vale, dacă există dificultăți în a alege varianta corectă între demult și de mult, vreo sau vre-o, lucruri care ar fi trebuit cunoscute din școala primară.

#2. Ma bucură, totuși, faptul că mai există oameni care-și mai dau silința să scrie corect, chiar dacă le lipsesc cunoștințele minime – o dovadă de decență și de bun-simț.

Ar fi fost foarte interesant de aflat care ar fi fost eșantionul de vârstă care are asemenea nelămuriri.

A bit of sunshine

Uite de ce merită să te trezești la 5 dimineața, chiar dacă ai adormit la orele 2.

Bonus:

Exemplarul perfect de cocalar de Vrancea

DEX zice așa: TROTUÁR, trotuare, s.n. Porțiune marginală special amenajată din suprafața unei străzi, mai ridicată decât partea carosabilă, rezervată circulației pietonilor.

Aseară am asistat siderat la o demonstrație a unui cocalar veritabil, însoțit de restul turmei de rumegătoare miorițice. După întâlnirea din bar, din cauza muzicii care ne mutase timpanele în gât, trebuia să schimbăm mediul. Noul habitat: parcul de la Teatru. Ne-am așezat în jurul unei bănci și discuția lua avânt. Până a apărut el, exemplarul cel mai reușit al omului nou: cocalarul. A apărut dinspre fosta Casă a Căsătoriilor, într-un merțan negru, cu geamuri fumurii, și-a urcat, nestingherit, pe trotuar. De ce? Pentru că, din parcare, cocalarului trebuia să meargă prea mult pe jos și nu se face la valoare care o are el.

Dacă doriți să trimiteți mesaje de simpatie pentru cocalarul de Vrancea, o puteți face la numărul  0767 25 69 09. Ofer recompensă pentru ajutorul în identificarea celuilalt număr!

E nevoie numai de educație aici? Cine are puterea de a-l sancționa pe cocalarul în acțiune? Care ar fi trebuit să fie pedeapsa pentru așa ceva? Nu cumva ar fi fost prea mare (ar fi zis comuniștii)?

----

Fotografiile, prin mijlocirea lui Dan Brașov.

Promovare prin blogurile din Vrancea

Vorbeam ieri, cu Tudor si cu Dan, despre faptul ca, desi e mult mai ieftina (de fat, gratuita), promovarea pe blogurile locale e aproape inexistenta.

Pentru promovarea unui produs, prin metode “traditionale” de publicitate, bugetul, chiar si la nivel local, e destul de ridicat. Promovarea prin intermediul blogurilor ar putea reprezenta o alternativa - reviews pentru anumite produse, pentru anumite servicii, care ar asigura o informare corecta, cu plusuri si minusuri, cred ca ar avea un impact la fel de mare ca publicitatea traditionala. Poate exagerez cand spun ca promovarea pe bloguri ar trebui sa inlocuiasca publicitatea; mai degraba as vedea o folosire in tandem a celor doua metode.

Care ar fi motivele pentru care nu se pune accentul pe asa ceva, in Vrancea? Dupa mine, doua:

- calitatea slaba a celor care se ocupa de politicile de marketing, inchistarea intr-un anumit fel de a gandi, neadaptarea la continua schimbare a modului de a atinge un anumit target (social, de sex, de varsta);

- calitatea blogurilor locale, care trebuie sa mai creasca, precum si relevanta lor.

Or mai fi si altele? Poate. Ce-i clar, insa, e ca o cale de promovare usoara nu e folosita deloc.

Am o veste bună: blogosfera din Vrancea are viitorul asigurat

În general, sunt un om care comunică relativ dificil cu persoane necunoscute. Şi, totuşi, ieri am simţit că parcă-i cunoşteam pe oameni dintotdeauna – poate şi-o fi băgat coada şi vinul de la Carlsberg, draft.

Se încheagă blogosfera din Vrancea, încep să apară propuneri de proiecte comune, oamenii încearcă să iasă din online şi să se implice şi în treburi cu impact în viaţa “off line”. Mulţi tineri ( la “vârsta” mea îmi permit să spun despre ei că sunt tineri) implicaţi în blogosferă, ceea ce mă face să cred că viitorul e asigurat, că sună bine. Ar fi păcat ca, din tot ce s-a vorbit aseară, să nu rasară nimic care să coaguleze şi mai mult grupul de bloggeri, care să reuşească să arate unora şi altora că există oameni care gandesc altfel, că există resurse umane ce trebuie folosite. Pentru ca să apară ceva în urma noastră, e musai să ne mai vedem!

Aline, am aflat la @winetweetmeet de ieri că vinul cel mai bun e berea. Poate, dacă veneai tu, alta era treaba. 

Puţină atenţie!

A plouat jumătate de oră şi Focşaniul a fost inundat. Nu e vina nimănui. Ei, nu, e vina noastră că ne-am scos naibii nasul afară şi-am văzut! Data viitoare, fiţi atenţi ce observaţi: s-ar putea să supăraţi vreun guzgan sau vreun şarpe şi s-ar putea ca acesta să facă urât. Fiţi atenţi, pentru că nu-i vina nimănui, numai a noastră, că observăm!

Memoires

sMiorcăitorul de Vrancea = OTVrancea

Mi-a plăcut cum începe articolul de deschidere din sMiorcăitorul de azi:

Clarvăzătoarea Doina Ionel, cunoscută de la OTV, vede cu ochii minţii evenimente ce vor avea loc în viitor. Femeia, născută în Vrancea, s-a aflat în redacţia noastră unde a făcut şi câteva demonstraţii de clarviziune.

Scoate argintul viu, aduce omul înapoi, la femeie, face dezlegări şi legări, dă în bobi de mazăre şi de grâu ( o noutate pe piaţă ), spune de bine şi, mai ales, de rău. Dă sfaturi la politicieni ( şi, dacă ne luăm după ziarul care-i face reclamă, MOP e unul dintre ei ), la ziarişti şi la bugetari. E ieftină şi a apărut şi la OTV. Acum, într-o ediţie specială, în sMiocăitorul de Vrancea, Doina zice şi prezice! Hai, ş-acuma la spital, că acolo-i locul pentru păpăraţii de la sMiorcăitor, care au ajuns să facă reclamă, pe prima pagină, uneia care da în bobi şi citeşte în gheare de găina. Halal ziar!

P.S.: acum, c-aţi văzut fenomenul, nu-i aşa că vă inspiră multă încredere?!

Promenada Mall Focșani se face de cacao

Imaginea unei firme este dată, pe Internet, de site-ul său. Primul pas este, după mine, achiziționarea unui domeniu web personalizat, pe care să fie găzduit site-ul, cu informații de prezentare și de contact, precum si despre activitatea firmei respective.

Cât costa un domeniu? 200 de lei. Un site? O platformă de Wordpress (pe care o poate mânui oricine) e gratuită iar teme se găsesc la orice pas.

Dar, acum, este criză și, poate din acest motiv, Promenada Mall din Focșani nu-și permite un site personalizat, pe un domeniu personalizat. Site-ul de prezentare și de promovare a complexului comercial este, de fapt, un blog, pe Blogger. Și uite așa dispare aura de afacere profitabilă, de succes și apare imaginea unui zgârcit, unui business care trăiește de azi, pe mâine.

Sau să fie lenea?

P.S.: niciodată, în header, nu pui o imagine care să mă forțeze pe mine, vizitator, să dau la mouse ca la coasă. Niciodată, nenea de la Promenda Mall Focșani.

Oups!

Din cauza unor dificultati tehnice, sunt nevoit sa-mi schimb tema blogului. Revin cand termin!

Trăsături de neam, idei comuniste

Voi porni de la un mesaj pe care mi l-a lasat Aida, pe Buzz, legat de articolul de mai jos: în caz că nu merge scuza cu “săracul”, vor fi folosite, cu siguranţă, cele cu discriminarea şi cu “peştele de la cap se strică”, deci de-acolo trebuie început cu pedeapsa.

O asemenea tâmpenie comunistă numai la poporul nostru putea să apară: să lăsăm pe unii să-şi facă de cap, doar pentru că nu-şi pot plăti financiar greşelile. Să ne luăm de ăia bogaţii, de ăia care ne conduc, de “elită”, că de la ei ne vine tot răul. Eu refuz să cred în ideea asta, în care sunt opuse clasele sociale, ca şi cum ăia săraci sunt, din start, buni şi absolviţi de orice greşeală.

Nu, fiecare trebuie să plătească pentru ceea ce face, în funcţie de gravitate, nu de statut social, nu de bogăţie, nu de cunoştinţe, nu de inteligenţă. E, cumva, diferită crima făcută de-un bogat faţă de aia comisă de-un sărac? E cumva mai puţin dăunător pachetul de ţigări al prostului ăstuia sărac faţă de pachetul de ţigări al unui prost bogat, cu beemveu’? Adică, nu produc ambele acelaşi grad de poluare?

Nu doar educaţia are şanse să scoată neamul ăsta din peşteră, ci combinarea ei cu pedeapsa aplicată tuturor celor care greşesc, fără a ţine cont de statut social. Dar mă îndoiesc că se va întâmpla aşa ceva.

Legat de Garda de Mediu din Vrancea: aştept continuarea. Fără ea, amenda de mai sus nu-i decât o dovadă de minciună, o dovadă a dorinţei de a se impune în faţa cuiva prin puterea funcţiei.

Citiţi comentariile de la articolul de pe Adevărul de Seară de Focşani şi lămuriţi-vă de cât de mulţi cretini bântuie prin ţara asta.

Saracul are voie sa fie nesimtit?

Un prost arunca un pachet de tigari pe jos. Garda de Mediu il surprinde, ii da amenda de 2000 de lei. Nesimtitul nu recunoaste ca a facut ceea ce a vazut toata lumea, apoi incepe sa boceasca pentru ca-i sarac si nu-si permite sa plateasca penalizarea.

Cam aici suntem noi, ca natie. Ce facem: incepem sa penalizam cum trebuie devierile de comportament sau trecem cu privirea? Stam si privim si nu facem nimic ori pentru ca omul e prea sarac si nu-si permite, ori pentru ca-i prea bogat, si apeleaza la pile si la spaga? Lasam nepedepsit ceea ce trebuie pedepsit?

De ce, in cazul celui de mai sus, trebuia Stefan Borcea (un ziarist foarte bun, de altfel) sa invoce faptul ca e sarac? Nu, Stefan, in primul rand e un nesimtit, un om pe care-l doare-n cot de norme de civilizatie si de trai in comun, si abia, apoi, e sarac.

Nu, saracia nu-ti da voie sa fii nesimtit si nemernic. Saracia nu-i un motiv pentru a evita regulile sau pentru a ti se permite orice. La fel cum nu-i nici bogatia.

Nu-s de p-aici

Dar parca ar fi ai nostri.

Somn usor

60 000 asteptati. 30 000 veniti. Deci, despre ce vorbim noi acilea? Hai, la somn, ca nu se poate mai mult! Sau, hai, valea, ce mai asteptati?!

New wife in blogo-town

Here.

Alrmare la mgul

De la Relitata tv Fcsani.

Hai, noroc! sau #winetweetmeet

La invitatia lui Grimcris, duminica lumea se aduna la un pahar de vin, indoit cu vorba. De la 17, pe-o terasa. Detalii, la om, acasa. Hai, noroc!

Pe Pasarica, cautati dupa hashtag-ul #winetweetmeet.

Se transforma penelistii in sclavii lui MOP?

Ca pesedistii focsaneni sunt sclavi pe plantatia lui MOp, stiam. Despre penelisti aveam, in schimb, o parere mai buna, pana in momentul in care s-au vandut total si fara nici o urma de mandrie presedintelui CJ, la indemnul lui Nini Sapunaru, acesta fiind stimulat de contractele banoase pentru firma sa de proiectari, care face afaceri cu bani publici.

La urmatoarea sedinta a CL Focsani, penelistii au sansa sa arate doua lucruri: ori ca s-au transformat si ei in sclavi pe plantatia lui MOp, ori ca nu sunt carpe atarnate in baia lui Sapunaru, usor de manuit si de inmuiat (fiecare, cu ce doreste). Daca voteaza pentru acest proiect de hotarare, atunci alianta PNL-PSD poate sa faca ceea ce MOp si-a dorit de cand este “presedintele” nostru, al tuturor: sa transforme Vrancea in mosia personala a baronetzului, vanduta bucata cu bucata.

Votul lor, al penelistilor, pe un proiect care intrece orie urma de bun-simt (ceea ce nici nu asteptam de la un fricos ca Bacinschi, care il propune), poate deschide calea altor puternici ai zilei, bogati de carton, cu bani facuti din afaceri cu statul, sa-si cumpere fiecare satul, comuna, orasul sau judetul sau. Votul lor il va transforma pe “presedintele” nostru in “stapanul” nostru, lucru pentru care le voi fi vesnic recunoscator.

Pana atunci, sper ca mintea lor va invinge interesele lui Sapunaru, ca moralitatea lor va invinge bataia de joc a lui MOp. Sper ca penelistii focsaneni vor fi ceea ce zic ca sunt: liberali.

La Schumi in poarta

“Bonba” de presa mondena, in Vrancea: Schumacher si-a deschis scoala de pilotaj, in Focsani. Sa moara aia de la Scorpion sau clanul Melinteanu daca va mint! Nu ma credeti? Uite, bre, pozele.

Vrei sa fii jmecher, asa, cum scrie la carte? Poi, iti trebe’ beemveu’, ochelari de musca, pitzi alaturi (cand nu-i amicul cocalar), manele la maximum si scoala de soferi la Schumi.

Acuma, chiar ca suntem provincie europeana! Ich sterbe (sa mor io, pe nemteste)!

Super-profesionistii de la sMiorcaitorul de Vrancea

Jurnalism profesionist, facut de Smiorcaitorul de Vrancea, anexa cu slugi a lui MOP. Orice intreprindere cu pretentii jurnalistice trebuie sa raspunda la cateva intrebari, una dintre ele fiind “cine?”, pentru ca cititorul sa stie cine-i faptasul. O sluga de la Smiorcaitor scrie articolul de mai jos. Asa-i ca, dupa ce ati citit, v-ati lamurit total asupra identitatii sefului despre care se vorbeste?! Poate sluga Tudose nu cunoaste numele celui cu care a stat de vorba; in cazul asta, e un ziarist foarte prost. Poate sluga Tudose n-are voie sa scrie numele celui in cauza; in cazul asta, e un ziarist pupincurist.

Jurnalism idiot la Sansa Vranceana

SOMÁ², somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) în chip categoric (și sub amenințare) să suporte anumite consecințe, să îndeplinească ceva. ♦ (Jur.) A pune cuiva în vedere, cu forme legale, să execute (sau să nu execute) ceva. – Din fr. sommer. (DEX)

DGFP Vrancea ne-a obligat, sub amenintare, sa redirectionam cei 2%, ca altfel dracu’ ne ia. Asa s-ar fi intamplat doar daca am fi citit prostia scrisa de M. Mirodoni, pentru Sansa Vranceana. Continua jurnalismul idiot si fara sansa. Revenim!

Model de liberal: gasca Merchea-Terchea-Berchea

Gasca umflata, care raspunde la numele de Merchea-Terchea-Berchea, ce s-a facut cunoscuta ca subprefect doar prin faptul ca fi-su proptea gardurile din Focsani cu masina institutiei, liberal sadea, de moda veche (fugit prin mai multe partide ca sa-si apere scaunul), a reusit o lovitura de senzatie, pe bani publici: salarii compensatorii in valoare de, nici mai mult, nici mai putin, 800 DE MILIOANE DE LEI VECHI. Curata performanta liberala!

Chiar mi-as dori sa aflu ce gangureste Nini Sapunaru la auzul unei asemnea vesti? Cum se impaca liberalismul trambitat de PNL Vrancea, in care se acuza scurgerile de bani publici (pe buna dreptate), cu tunul tras de gasca asta impaiata? Cum se numeste ceea ce s-a intamplat la ADS: retributie financiara, tun financiar din bani publici, rasplatirea valorii muncii depuse de gasca?

Cum sa nu-ti provoace greata o asemenea fapta? Cum sa mai crezi intr-un stat de drept cand un asemenea exemplar nereusit al politicii mioritzice isi face de cap, dintr-un foc, cu o asemenea suma? Solidaritate? Cu cine? Cu gasca asta indopata? Niciodata, fratii mei, niciodata!

Pentru gasca umflata, un mesaj scurt: Hai, sictir!

Idealul meu

Cam asa arata idealul meu in materie de locuinte.

Discursul lui Marean la UE

Bonjur, gutentag and gudbai!

Madamelor si domnilor,

Jeo e Marean, le president de Vrancea, le seul pei european de Leurope. Pardon, excusesesmoi, pas encore. Donc, deci jeo e le president de Vrancea, le seul pei europeen de Romania et jeo sui tre fericit sa tin acest discours de deschidere a ceremoniilor dedicate preluarii conducerii UE de catre prietena mea, Belgia. Hai, la multi ani si sus paharul!

So, deci, vreau sa zic merci pe aceasta voie la toti pretenii mei d-acasa, care citeste aceste randuri, vreau sa-i zic merci si sarumana lu’ mama mea, care nu m-a lasat pe drumuri cand eram mic si mi-a construit un palat de baronet din pensioara ei mica pe care nemernicii astia de la putere, bolsevicii astia, ia-u taiato de nu mai poate saraca sa-si cumpere un pumn de gazon sa-i dea lu’ mon frere ca sa inceapa si sireacul ala une affaire.

In continuare, merci, Nini, pour m’avoir laisser passer ma poule dans ton cour! Laissons deoparte afacerile tale cu CJ, tu e un bon ami, un ami que je, dans ma calite de prezident, apreciez tres mult. In plus, transmite mes bises pour Zizi Lambrino, frumuselul ala de consilier judetean care a incercat sa-mi fure scaunul acum vreo cativa ani et maintenant sta si-i linge picioarele.

Aline, comment ca va, tinere?! E greu, pas vrai?! Mon petit ami, da’ nu mai am nici une nouveaute de la tine, de ceva vreme. Ce se intampla? Probleme, Gicule, probleme? O trimit putin pe Ralucuta sa va invioreze? Va trebuie oleaca de cojones si nu prea gasiti prin preajma? Ei, nu fi triste, esti inca jeune si c-o cariera asa belle in fata! Nu uita ce-am discutat ultima data – intra in sala si voteaza!

Madamelor si doamnelor,

Merci beaucoup pentru aceasta ocazie de a rosti quelques mots de la aceasta tribuna unde nici jeo ne se pas purcuoa am fost invitat. Pana la prochaine foa, eu va urez multi bani, fara numar, fara numar, fara numar; sa nu va ciocaneasca criza la usa: boc!, boc!, boc!; sa fiti heureusi si bucurosi! La multi ani, Belgia! La multi ani, Vrancea! Bonne anniversaire!

Hai, au revoar!

----

Discurs preluat de pe MdV, editia de maine

Doua luni de nefumator

Acum vreo doua luni, in timp ce ma spalam, am simtit niste dureri in gat. Acesta a fost motivul pentru care m-am lasat de fumat, dupa ce fumasem de pe la 15 ani.

M-am apucat de tigari in timpul liceului, dupa ce fusesem un anti-fumator convins – asta e o dovada a faptului ca adolescentii sunt foarte usor de manipulat de anturaj. Ca un fumator ce ma respectam (desi nu am trecut niciodata bariera de un pachet pe zi – mie imi era de ajuns unul la doua zile), am avut perioade in care am incercat sa ma las. Cea mai lunga perioada, de vreo luna, a fost din cauza ca racisem la plamani. M-am reapucat foarte usor, dar cu remuscari.

In afara durerii din gat, ajunsesem sa imi fie greu sa urc scarile, mersul pe jos pe distante relativ scurte imi provoca disconfort, sportul nu mai avea nici un farmec. Nu am crezut niciodata in metodele alternative pentru scapat de naravul asta: molfaitul gumei de mestecat cu nicotina, plasturi cu nicotina, tigari fara fum etc. Un motiv puternic (de preferinta, unul foarte puternic si datator de mari si multe ganduri negre), o vointa folosita la putere maxima si, mai ales, sprijinul celor de alaturi sunt de ajuns.

Sunt inca in faza de recuperare. Inca imi este greu, inca am nostalgii, suport cu relativa dificultate oamenii care fumeaza (prefer sa ies eu din incapare, pentru ca stiu ca eu sunt cel care incearca, nu ei), mi-e pofta, mai ales la un pahar de bere. Am avut tentative sa ma apuc din nou dar nu am mers pana la capat. M-am ingrasat, chiar daca am renuntat aproape complet la mersul cu masina, semn ca trebuie neaparat sa-mi iau bicicleta sau sa ma apuc de-un sport.

DAR pot sa urc scarile fara sa gafai, pot sa alerg impreuna cu Mishu, fara sa ma opresc dupa 10 metri, pot sa urc iarasi un deal, fara ca asta sa imi ia juma’ de zi, pot sa respir din nou pana la capat.

P.S.: metodele celorlalti, alea din carti sau de pe site-uri nu au nici o relevanta. Singura metoda care da roade e cea a celui care se lasa de fumat.

P.S.2: nu condamn fumatorii si nu incerc sa conving pe nimeni.

Giuvaerul

Politicieni de doi bani, ascunsi in declaratii

As vrea sa-l vad pe Antonescu, cavalerul dreptatii, urland. As vrea sa-l vad pe Ponta, noul Mesia, impartind palme in partid. As vrea sa-l vad pe Geoana rupandu-si camasa de pe el. As vrea sa-l vad pe Boc cum isi ia pantofi fara toc, drept penitenta. As vrea sa-l vad pe Blaga renuntand la carne de porc. As vrea sa-l vad pe Berceanu fara barba, de ciuda, si pe Udrea, cu parul vopsit in negru.

As vrea sa-l vad pe Sapunaru denuntandu-si afacerile cu CJ Vrancea. As vrea sa-l vad pe Trasculescu calare pe matura, recunoscandu-si infrangerile repetate in fata lui MOP. As vrea sa-l vad pe MOP mergand numai pe jos, ca un adevarat social-democrat si de manie. As vrea sa-i vad pe restul parlamentarilor de Vrancea (Mustea, Placinta, Nica, Talvar, Mitrea si Mustacioara de la Odobesti) venind in fata “alegatorilor”  si explicandu-si votul.As vrea sa-l vad pe Bacinschi pe steagul de pe Primarie, urmarind desfasurarile lucrarilor la Piata Unirii si plangand in pumni gandindu-se la lege. As vrea sa-i vad pe vice-primareii de Focsani facand si ei ceva.

As vrea sa-l vad pe Baselu dand veto impotriva acestei legi. As vrea sa vad intreaga clasa politica romaneasca, la televizor, tipand ca apucata si rupandu-si parul din cap din cauza faptului ca asa o lege a putut trece prin Senat, camera decizionala, cu un (1, unul, one, un, eine) vot impotriva. As vrea sa vad maturii politicieni locali, pupincuristii de serviciu, clevetitorii cu ochelari de cai, rupandu-si hamurile si injurand politicienii venali si penali.

As vrea sa vad un cetatean care sa-i ia la rost pe nemernici. As vrea sa vad un jurnalist local care sa puna intrebarile astea.

Nu se va intampla. Politicienii nemernici vor poza in continuare in cavaleri ai dreptatii si jurnalistii pupincuristi sau vanduti (dar cu aere de independenti) vor arunca cuvinte goale. Iar restul ( poporul, cetatenii de pe primul loc) se va gandi unde e mai bine de emigrat. De exemplu, mie imi place Anglia. Si nu ma mai bate nici un gand, pentru ca deja am luat hotararea: un an.

Noi specii de flori, in Crang

Cand se face urmatorul recensamant al populatiei, ar trebui introdusa, la nationalitate, o rubrica noua: cocalarul (urban sau rural).

#1. Cea mai frumoasa dintre florile din Crangul Petresti, cunoascuta sub numele de Floarea lu’’ Ion Mergatoru’.

#2. Urme ale trecerii cocalarului urban si a femelei sale prin flora locala. Ne meritam soarta si n-ar mai trebui sa zicem nimic cand avem asemenea animale in jurul nostru.

 

Asta-i adevarata Romanie

Ceea ce vedeti mai jos sunt niste fotografii facute in sensul giratoriu de la Promenada Mall Focsani. Cum vii dinspre Bacau spre Buzau, in sensul giratoriu, se deschide un drum asfaltat spre … nicaieri. Pardon, spre camp. Asta-i, de fapt, adevarata Romanie: lucruri fara rost, cheltuieli fara cap, bataie de joc fata de banul public.

Imi si inchipui dialogul de la fata locului:

- Safu’, ce facem aici? Bagam niste linii si niste semne de circulatie?

- Baga, ba, ca doar nu dai de la tine, ce dreacu’ !?

 

 

Tara betivanilor

Nu, ajutoarele sociale se dau doar celor care au nevoie. – ar zice stangistii. Pentru cei care aveti rabdare, un reportaj tulburator despre ce-am fost si ce-am ajuns, despre cei cu care trebuie sa mergem inainte, despre cei care plang ca-s saraci, despre cei carora ar trebui sa le fie interzis dreptul la procreare. Care dai o cinzeaca? Hai, noroc!

Romania, te iubesc: Viata traita pe sapte carari!

StirileProTV.ro

Dedicatie pentru clasa politica

Ca poate credeati ca va iubim …

Fara noroc

Un urmarit general este prins in sediul Politiei, pe care il vizita ca si ceilalti cetateni aflati in cladire. La o prima vedere, l-am putea acuza pe infractor de prostie. Eu, unul, insa nu m-as grabi.

Cred ca este vorba, mai degraba, de un caz simptomatic pentru Romania: institutiile statului sunt varza si unii incearca sa profite (si, mai ales, sa le arate celorlalti) de aceste slabiciuni. In mintea omului nostru cred ca s-a infiripat destul de rapid gandul ca ar putea sa faca un act de bravura in fata amicilor prin patrunderea in sediul Politiei, desi se stia urmarit. In cazul unei vizite cu succes, statutul lui “social” ar fi crescut instantaneu: “Ba, il stii pe Gica? Are asta un tupeu…” . In plus, cred ca i-ar fi crescut si cota la bursa infractorilor.

Dar n-a fost sa fie. Si asta nu pentru ca politistii au fost super-vigilenti, asa cum sunt intotdeauna, ci pentru ca, uneori, norocul te lasa balta.

Vorba unui fost deputat PRM, care, prinsa cu mata-n sac, s-a scuzat prin faptul ca voia sa testeze institutiile statului; asa si omul nostru, numai ca a picat testul.

Ce mi-as dori eu de la politicienii locali

Mi-as dori sa-l vad pe domnul deputat Mustea, economist de profesie, intr-o conferinta de presa, explicand masurile Guvernului. Mi-as dori sa-l vad pe presedintele PDL Vrancea, Trasculescu, intr-o conferinta de presa, explicand modul in care vor fi implementate masurile Guvernului in Vrancea. Mi-as dori sa-l vad pe senatorul Placinta, “fost” patron de afacere, intr-o conferinta de presa, lamurindu-ne despre impactul pozitiv ale masurilor Guvernului asupra mediului de afaceri. Mi-as dori sa-i vad pe Sapunaru, deputat PNL, pe Mitrea, senator PSD (cat o mai fi), pe Nica si pe Mustacioara de la Odobesti venind cu solutiile lor mai bune fata de cele impuse de Guvern, nu cu vorbe demagogice. Mi-as dori sa vad si eu o clasa politica vranceana care sa dea seama de ceea ce face, care sa explice ceea ce face, care vine cu solutii adevarate. Mi-as dori… In schimb, ei isi doresc sa nu ne dorim noi nimic, sa nu-i deranjam si sa-i ascultam, asa cum suntem obisnuiti sa facem de mai bine de 60 de ani.

P.S.: uite ca aici sunt de acord cu Mos Teleaga, numai ca ‘mnealui s-a gandit numai pe jumatate.

Timp de hodina

Bunica mea e de la Flamanzi, Botosani. Dupa ce-a murit bunicul (Dumnezeu sa-l ierte!), mama a luat-o sa traiasca pe langa ea, sa aiba grija de babuta. Azi, dupa aproape 2 luni, am revazut-o si-am stat putin de vorba cu ea, numai cat sa mi se planga de fii-sa: “Asa de mult se mai grabeste ma-ta asta… Si cand se hodineste, o face pe fuga…”

Si are dreptate babuta. Noi, astia modernii, alergam zilnic, obligati de viata asta afurisita care ne cere bani. Abia avem timp sa ne odihnim, abia avem timp pentru noi si pentru familie. Avem de purtat” razboaie”: cu facturile, cu mujicii, cu bancile, cu cocalarii, cu intretinerea si apa calda, cu nemernicii, cu salariile mici, cu idiotii. Timp de “pace”, mai rar.

Si cand ne hodinim, tot pe-o fuga o facem…

Duster – review colectiv

Cine merge sambata viitoare la un review colectiv pentru Dacia Duster? Dane, ce zici de idee, mai ales ca lucrezi in domeniu?

De vazut

In the loop – de vazut ca sa va dati seama ce inseamna, uneori, politica la nivel inalt. Nothing but shit.

Je m’en fiche

“Cei care au competenta in a lua cele masuri pentru evitarea acestor nenorociri: VA IMPLORAM, APLICATI LEGEA !!!”

M-a cutremurat comentariul de mai sus (la acest articol). Nu prin strigatul disperat adresat celor care pot impune legea, ci pentru ca m-a facut sa realizez faptul ca, in Romania, reforma societatii inseamna doar vorbe goale, bune de folosit la nevoie, de politicieni nemernici sau de institutii publice supradimensionate, ca suntem la cheremul celor care prind puterea prin scamatorii electorale, a celor care au puterea sa aplice legea si o fac in mod discretionar.

M-a facut sa realizez ca nu mai am nici un motiv sa mai imi pese, sa ma mai enervez pentru ceva, sa mai acord atentie vreunui fapt din cotidianul romanesc. Viata imi este prea scurta ca sa mi-o irosesc pe prostii si prosti. In ziua de azi, cand banii pot cumpara tot (de la justitie, pana la functii si influenta), nu are nici un rost sa mai faci voluntariat, sa te mai implici in proiecte cu idei in care crezi, sa mai fii activ social. Azi, singura solutie este sa fii pasiv, sa-ti vezi de treaba ta, de viata ta si a celor la care tii, sa-ti creezi o insula de liniste, unde sa nu lasi sa patrunda mizeria si zgomotul vietii cotidiene din Romania.

De restul, je m’en fiche.

P.S.: da, Doamne, sa n-am nevoie de casa, scoala, spital, politie si justitie, ca restul vin ele singure …

De ce tre’ …?!

Da’ de ce eu?! De ce tre’ sa nu mai arunc gunoiul pe jos? De ce tre’ sa nu mai ascult manelele la maximum, in beemveul meu de cocalar? De ce tre’ sa dau prioritate, cand toate semnele rutiere imi spun sa fac asta? De ce  tre’ sa parchez corect? De ce tre’ sa respect si eu regulile pe care le respecta ceilalti? De ce tre’ sa-l amendez pe X, ca-i pretenarul meu? De ce tre’ sa invat? De ce tre’ sa-mi fac treaba pentru care sunt platit? De ce tre’ sa fac ceea ce promit? De ce tre’ sa nu fur? De ce tre’ sa ma schimb? De ce tre’ sa nu mai pretind a fi ceea ce nu sunt? De ce nu tre’ sa pup in cur ca sa avansez? De ce tre’ sa conteze calitatea, si nu relatiile? De ce tre’ sa nu-mi cumpar examenele? De ce tre’ sa nu mai avem politicieni mincinosi, mici si impotenti? De ce ne tre’ o presa corecta si nu una vanduta si care vinde iluzii de independenta? De ce tre’ sa nu oblig elevul din clasa mea sa vina la medidatii? De ce tre’ sa nu-mi bat joc de cetatenii care ma aleg? De ce tre’ sa nu fur prin firmele de partid? Si, in general, de ce tre’ sa fac ceva, in Romania, cand pot trai la fel de bine si fara sa fac nimic?!

‘Cause I read it on the Daily Mail

Daca zice la ziar, atunci musai sa fie adevarat, nu?!

 

Cantecul de mai sus poate le va da de gandit celor care predica faptul ca presa nu greseste niciodata, care-i plang de mila si care cred ca jurnalistii sunt fara de pata.

Hemoragia valorilor

Primele valuri de romani care au plecat in Vest sa-si gaseasca o viata mai buna au fost formate, in principal, din muncitori necalificati sau cu pregatire profesionala minima, care vizau locuri de munca mai slab platite (in comparatie cu alti muncitori din Vest), dar mai profitabile fata de ceea ce gaseau in Romania.

Mai nou, cei mai multi dintre cei care pleaca sunt persoane cu educatie superioara, cu pregatire profesionala recunoscuta si in care statul roman a investit bani, prin educatia lor. Din pacate, se pare ca nimeni  din cei care au putere de decizie nu este ingrijorat de aceasta hemoragie a fortei de munca pregatita.

Vom ajunge sa fim ingrijiti, la spital, de fostii fochisti de la centrala termica? Vom ajunge o natie educata de fostele femei de serviciu din scoli, transformate in profesori? Vom ajunge sa intalnim, in banci, fostii paznici, pe post de consultanti bancari? Avem toate sansele, atata vreme cate ne batem joc de valorile noastre, atat timp cat pare ca facem tot ce este posibil ca sa alungam din tara oamenii valorosi. Pentru ca, nu-i asa?!, o natie idioata si slab pregatita e mult mai usor de pacalit si condus.

FOTO: clubulcolectorilor.ro

Cu GPS-ul prin Vrancea

Primul pas pentru Vrancea, in proiectul Let’s do it, Romania!, a fost facut: va incepe operatiunea de cartare. Daca ai timp, daca nu ti-e lene, daca inca iti mai place iarba verde, daca PET-urile te afecteaza, n-ar fi rau daca ai vota proiectul pe Tara lui Andrei, pentru finantare. Nu-ti ia mai mult de 3 minute sa-ti faci cont si sa votezi (pe bune). E si moka. In schimb, te ajuta enorm. Hai, nu fi cocalar!

Caracteristica nationala

Am crezut azi ca se poate.

Ma intalnesc cu o colega ce incepe sa-mi povesteasca despre un necaz patit in week-end, in trafic, din cauza unui italian get-beget. A venit Politia, ea nu s-a lasat pana nu s-a intocmit procesul-verbal, ca sa poata sa-si recupereze daunele, italianul dorea sa cada la pace, ca sa nu aiba de umblat si sa ramana fara permis. Politistul a inceput completarea hartiilor, italianul se ruga de colega sa primeasca bani cash pentru daune, ea nu si nu, ca are nevoie de hartoage. Pana la urma, s-a lasat si a luat 200 de euro. Cu bucurie in ochi, mi-a zis: “I-am luat banii si am facut si procesul-verbal, sa se invete minte”.

Cum ziceam ieri: furtisaguri, ciupituri, atentii si spagi de papagal.

Mos Teleaga si cauciucul

Va simititi odihniti? Credeti ca nimic nu va poate obosi instantaneu? Vi se pare ca toate lucrurile au o logica? Ei, bine, va inselati: literele insirate de Mos Teleaga, in cuvinte, n-au nici o logica, n-au nici un inteles, n-au nici un rost. Din pacate, in loc sa lase jurnalismul pe mainile celor care se pricep, Mos Teleaga se da in continuare drept Ion Cristoiu si pozezeaza in analist care surprinde diferite aspecte (de preferinta, toate) ale vietii sociale, politice, culturale si detectivistice din provincia europeana a amicului sau de portofel (de fapt, si Mos Teleaga e un Portofel, in felul lui), MOP.

Iata o mostra de lana crosetata de Mos Teleaga, care n-are nici cap, nici sfarsit, nici inteles, nici urma de talent jurnalistic, o bucata de cauciuc resapat, vanduta pe post de editorial concis si la obiect:

Si ar mai fi ceva: numarul mare de inscrisi pentru postul de sef al IPJ Vrancea implica dinspre centrele de putere politica din judet drept consecinta interventii pe masura la Minister, pentru scoaterea omului sustinut cistigator. – ZdV

De cinci ori? A, nici acum nu intelegeti ce vrea sa zica Mos Teleaga? Cu alte cuvinte, fara a folosi limba de cauciuc a lui Mos Teleaga, mesterul vrea sa ne dezvaluie ca numarul mare de candidati sugereaza ca fiecare centru de putere politica din judet va incerca sa-si impuna omul pentru scaunul in discutie, folosindu-se de interventii la Minister, pe masura functiei vizate. Dar era prea dificil …

Nenicule, nu vrei matale sa te muti la subsol, ca plang sacii aia cu leuti, ca nu i-am mai vanturat nimeni in ultima vreme?!

Penali si venali

Cand revii in Romania, nu calatoresti inapoi in timp cu doua ore. Cand revii in tara, din Vestul Europei, calatoresti inapoi in timp cu vreo 100-150 de ani. Ei, na, nu sunt patriot. Si, de ce-as fi? Da, Romania e o tara frumoasa. Da, avem oameni cu care sa ne putem lauda. Da, avem locuri incarcate de istorie. Da, putem gas, uneori, potential uman – cei mai multi il pierd pe parcurs sau nu rezista in lupta cu nemernicii. DAR asta-i tot. Suntem o tara venala, penala si plina de curve (de toate felurile). Imi pare ca pentru cei mai multi romani (in primul rand, pentru clasa asta politica de rahat si pentru cei din administratie), singurul scop in viata este furtisagul (nu furtul curat si cinstit, ci ciupitul, spaga mica si nevinovata) si manelele.

Draga Romanie, halal popor ti-am mai ales!

P.S.: cum am zis, exista printre cei enumerati si exceptii, care au bun-simt si inteligenta si care ma fac sa cred ca mai avem o sansa.

FOTO: bruneta-bergdorf.blogspot.com