N-am crezut ca, pentru un pumn de arginti (de fapt, nu-i chiar un pumn, ci ditamai sacul), Nini Sapunaru, pana de curand un vajnic anti-MOpist, a devenit pupincurist cu vorbe in regula, asa cum se vede din captura de mai jos.
Deci, MOp este presedintele nostru, seful nostru, un manager si un politician inteligent. Mai nou, este si stapanul lui Sapunaru. Sclavule, bine ai venit in grupul de aplaudaci si pupincuristi de la MdV!
12404224. Cam atatia dinti avea Vrancea in 2002, la ultimul recensamant. Poate a mai scazut, in ultimii ani, da’ vreo 10 milioane tot sunt. Iti trebuie oleaca de atentie ca sa te poti ocupa de peste 10 milioane de dinti, nu credeti?
Titlul de mai sus, a lu’ donsoara/madam Mirodoni, face parte din seria “Ce tampenii mai face presa locala”. Mirodoni ar trebui sa se ia de manuta cu Chiriac, de la ZdV, si sa puna bazele clubului “cei mai degeaba jurnalisti locali”.
Cu multumiri amicului C. B., pentru pont.
Sistemul public de învățământ a ajuns la fundul sacului: slab, cu rezultate lipsite de vigoare, fără un ideal educațional clar definit, fără o strategie bine evidențiată. A ajuns un sistem fără rost, care produce corupție, care încurajează corupția, care nu produce performanță, ci doar mediocritate și frustrare.
Două simple cazuri de bube dintr-un sistem canceros:
1. Până anul trecut, exista e formă de învățământ după cel gimnazial numită SAM (Școală de Arte și Meserii), ceea ce se dorea a fi un fel de fostă școală profesională. Lăsăm deoparte faptul că foarte multe școli nu puteau să ofere localuri suplimentare pentru această formă de învățământ, lăsăm deoparte felul în care se desfășura practica de specialitate (fără laboratoare, fără material didactic, pe ochi frumoși ori prin curțile maiștrilor); voi vorbi despre ceea ce știu. În clasa a noua, elevii începeau cu o singură limbă străină și, timp de trei ani, făceau doar o singură limbă străină. Deodată, în clasa a XII-a, reveneau la sistemul cu două limbi străine. Acum, dați-vă voi seama cam ce înseamnă pentru un copil care, timp de 3 ani nu a mai făcut deloc franceză (să zicem) și, deodată, trebuie să reînceapă acest obiect: bulversare, cunoștințe pierdute, lipsă de motivație, lehamite și interes scăzut față de limba respectivă. Dacă tot reintră în curriculum, de ce nu se continuă cu două limbi din clasa a noua? De ce se întâmplă asta? Pentru toate cele de mai sus și pentru că fiecare ministru al educației dorește să fie un fel de salvator, să-și lase amprenta asupra destinului unor cobai. De suferit, suferă elevii, care sunt puși pe primul loc doar în discursuri.
2. La foarte multe școli (cred că la toate, de fapt) există frica de a face o evaluare corectă a cunoștințelor elevilor dintr-un motiv foarte simplu: elevi repetenți = dispariția unor clase = dispariția unor norme didactice = dispariția unor posturi de profesor. Din ce cauză? Pentru că învățământul este o ”prioritate națională” și pentru că ”reforma” s-a făcut întotdeauna cu atenție și cu aplecare asupra beneficiarului final, elevul.
Altădată, despre ipocrizia din sistem.
“Curat Miorita! Lamentatie dupa lamentatie si instigarea la fuga de politic. E perfect, televiziunile de stiri v-au adus la stadiul in care tot ce e legat de politic va pute; stati acasa, aleg mogulii pentru voi. Exista si politicieni curati si cinstiti, care fac ceva pentru oameni. De exemplu, Marian Oprisan.”
Comentariul acesta, anonim, bineinteles, apare la acest articol, scris de Iulia. Si poate nu m-ar fi deranjat asa de tare, dar ideea ca altii gandesc in locul meu, ideea ca eu sunt asa de idiot incat nu pot alege pentru mine, ci “mogulii” sunt cei care o fac, m-a starnit ca sa-i dau o replica anonimului cu mult curaj.
Da, tot ceea ce e legat de politica pute, miroase a apa statuta si a bube sparte, si nu din cauza televiziunilor de stiri. Amice, unii dintre noi stiu sa se informeze si din alta parte si cea care a scris articolul, ca si mine, ne informam din alte parti, asa ca manipularea asta nu tine. Vina ca politica miroase asa urat e numai a acelora care fac parte din clasa politica, cei care, la un moment dat, ajung sa puna mana pe putina putere. Nu da vina pe mine sau pe altii ca mine ca politica a ajuns sa miroasa urat, da vina pe cei care o fac, pe cei care mint, pe marlanii si nemernicii care vin si ne dau noua lectii din pozitia de ales.
Daca aleg mogulii, e din cauza calitatii slabe si foarte slabe a politicienilor, care nu sunt in stare sa anime alegatorii. Daca plebea se poate lasa influentata, este din cauza ca celor din politica le convine sa o tina cu botul in tarana: sistemul de invatamant, care ar putea sa formeze un cetatean, sa-l invete cum sa se informeze, sa-l invete cum sa nu fie dus de nas, e lasat de izbeliste; sistemul de asigurari sociale este folosit la fiecare scrutin ca agent electoral, si nu pentru scopul pentru care a fost creeat. Asa ca lasa-ma cu ideea ca “mogulii aleg pentru tine”. Daca se intampla asa e pentru ca celor din clasa politica le convine sa se intample asa.
Nu, Marian Oprisan nu e un politician cinstit. In schimb, S. Placinta, R. Berceanu, A. Videanu, N. Sapunaru si altii ca ei sunt. Nu-i asa?!
P.S.; si articolul Iuliei nu este complet. Bubele celor pe care tu ii aperi sunt mult mai multe si mult mai urat mirositoare.
E clar ca ZdV se duce pe Cacaina, daca titluri ca cel de mai jos ajung in paginile publictatiei. Si da, autorul e prost. Iar.
Incepe sa faca MdV presa mai de calitate decat a doua publicatie de partid, din curtea lui MOp, ZdV. Aceeasi stire, cu un titlu mult mai bun si mai adaptat unui ziar, aici
P.S.: am ales sa pun o captura, ca sa nu se mai intample ca aici, cand deontologul Condurache, secondat de prostul redactiei, a schimbat titlul articolului.
Pentru ca proprietara are ziar pupincurist, pentru ca tanti Corina Trifan e prietena lu’ MOp, pentru ca firma are acoperire din toate partile, pentru ca li se rupe si pentru ca isi permite orice, MAVI Beton o suge rau. Cine mai poate sa opreasca circulatia pe o strada intreaga, asa cum se vede si din pozele de mai jos? Nimeni, doar prietenii cocalari ai lui MOp. Dar cocalarismul nu are nimic de-a face cu asta…
Hai, mars, nesimtitilor!
P.S.: revin, zilele viitoare, cu fotografii ale masinii unui deputat care isi permite sa parcheze unde i se rupe …cheia soferului sau cocalar.
Ne plangem in fiecare an, ca si breasla, ca profesorii nu sunt tratati cu indeajuns respect sau nu beneficiaza de aceeasi recunostinta pe care o au, de exemplu, cei care lucreaza in armata sau in politie. Si nici nu e de mirare cand cea mai mare parte a profesorilor inceteaza absolut orice activitate didactica spre mijlocul lunii iulie si reincepe munca la inceputul lui septembrie
Din cauza care nu tin numai de ei (desi obiceiul este vechi, pentru ca si eu, copil fiind, “beneficiam” de el si a devenit oarecum o cutuma), profesorii se rup de scoala pe perioada verii, voit si asumat. Ce-i si mai dramatic este faptul ca elevii se rup de scoala pe o perioada de cel putin o luna si jumatate (pentru clasele mai mici, chiar mai mult). In lumea civilizata, activitatile extracurriculare iau locul celor regulate, pe perioada verii, si, astfel, elevii nu isi pierd contactul cu activitatea de invatare (chiar daca pe o cale “indirecta”). La noi, la 15 septembrie, elevii sufera un soc: intr-o perioada relativ scurta (de aproape 2 saptamani), ei sunt fortati sa intre intr-un ritm de munca infernal, cu o multime de materii si, la fiecare materie, cu o multime de teme.
Cum ar fi daca, pe perioada verii, elevii ar participa la ateliere extrascolare? Cum ar fi daca, in timpul veriii, elevii ar merge in excursii tematice? Bineinteles, nu sunt bani. Dar, dupa mine, nici vointa. NIci din partea noastra, a profilor, nici din partea celor care ar putea influenta mersul lucrurilor, adica administratiile locala sau centrala. Pentru ca, nu-i asa?!, o natie cu botu’n tarana , din care un procent destul de mare inca mai crede ca Soarele sa invarte in jurul Pamantului, e mai usor de manuit decat un popor care a aflat ca igiena e un factor de progres.
Si un sfat pentru colegii profesori ipocriti: da, concediul nostru este mai mare decat al oricui din tara asta si n-ar mai trebui sa ne simtim jigniti cand ni se aminteste acest lucru.
P.S.: sutele de teme de vacanta nu inseamna activitate scolara, pe perioda vacantei, ci nseamna tortura pentru elevi si lipsa de viziune pedagogica din partea profesorului/invatatorului.
Zilele trecute, când am mers să-mi apostilez diplomele, m-am întâlnit pe scările Prefecturii cu un bun prieten care mi-a făcut un compliment: ”Arăți mult mai calm decât te știam!”.
Și eu simt la fel: din momentul în care am decis că emigrăm, din momentul în care am știut sigur că viitorul nostru nu mai este legat de aceste locuri și de ”patrie”, toate mârlăniile la care asist zilnic trec mult mai ușor pe lângă mine. Am devenit aproape indiferent la cocalari, la șoferi cretini, la jurnaliști idioți sau bloggeri care n-au idee când se folosește virgula sau care e diferența între subiect și predicat. Mi-s indiferenți politicienii mincinoși, colegii ipocriți sau PET-urile care cresc în locul ierbii. Nu mă mai interesează la fel de mult mânăriile făcute de Primărie sau de CJ iară MOp începe să-mi pară un macac înapoiat, cu pretenții de prințesă.
Vi le las vouă să vă descurcați cu ele. Mie mi-au fost de ajuns 32 de ani.
Doua intrebari, care nu au nici o legatura intre ele:
#1. Unde s-a pierdut marele raport al controlului activitatii de prefect a lui I. Oprea, realizat in timpul cat a fost prefect pesedista R. Dan? Din cate imi aduc aminte, raportul era naucitor la adresa actualului prefect, fost turnator la Securitate. Nu cumva tov. MOp il foloseste atunci cand are nevoie 
de anumite … favoruri din partea turnatorului la Secu??
#2. De ce a inceput sa ascunda Condurache, cel mai bun prieten a lui MOp, IP-urile celor care comenteaza pe site-ul fostului lider al presei din judet, ca ne mai dadeam si noi seama cand se comnteaza ba de la CJ, ba de la Prefectura, ba de la Primarie?
N-am nici un raspuns posibil, doar doua intrebari.
Am fost ieri să-mi apostilez niște documente la Prefectura Vrancea. Înainte de a merge acolo, ca orice om care nu vrea să piardă timpul, m-am interesat pe site-ul lor cam ce documente îmi sunt necesare pentru toată treaba asta. Printre toate cele, am văzut că este necesară și o cerere, disponibilă pentru download pe site. Am luat-o, am completat-o și, ieri, când m-am prezentat la biroul respectiv am rămas mască la remarca unei angajate de acolo: Sunteți primul caz care se prezintă cu cererea completată de acasă și cu toate documentele în ordine.
Cam cum ar merge treaba dacă, înainte de a te prezenta la un birou al unei autorități publice, te pregătești cu toate documentele pe care le găsești la download pe site-ul instituției respective? Poate mai binișor. În schimb, noi alegem să ne tot plângem și să înjurăm, deși există metode prin care să nu mai pierdem timpul pe la cozi.
Trompeta de partid a lui MOp publica un articol prin care aflam ca insusi MOp a inceput un atac neasteptat catre I. Oprea, unul dintre cei mai docili, slabi si fara reactie prefecti de Vrancea din toate timpurile. Intrebarea care se pune este ce l-a deranjat asa de tare pe MOp. Insa este o intrebare falsa sau, oricum, nu cea mai importanta.
Cele mai importante intrebari sunt:
Daca actiunea sa se dovedeste a fi victorioasa in justitie, cine este cel care il va inlocui pe Oprea? Se poate dovedi acest inlocuitor mai moale si mai malebil decat Oprea? Ori acest inlocuitor a dat deja semne de buna purtare fata de stapan si, parte a intelegerii, acum urmeaza si rasplata?
Sa nu uitam ca motiunea ce urmeaza a fi depusa in Parlament are mari sanse sa treaca si PNL si PSD se gandesc serios la alegeri inainte de termen. Si cat nu valoareaza un prefect in astfel de vremuri…
PS: nu pot observa ca site-ul gazetei prietenului lui MOp, ZdV, este in mentenanta. Si-o schimba layout-ul? Sa speram ca nu-s alte probleme, de exemplu, financiare.
În fiecare zi ne întrebăm cum naiba se face că, în Românica, nivelul corupției este așa de ridicat. În afara faptului că și noi încurajăm ciupeala asta nenorocită, în afara faptului că politicienii noștri o practică precum ar fi prima lor îndatorire, mai există o explicație: sistemul legal care e de așa natură croit încât să lase portițe deschise pentru diferite soluții care să ocolească legea, dar care pot fi puse în aplicare doar dacă poți corupe pe cineva.
Să zicem că doi cetățeni români, care (ce fericire!) nu locuiesc în țară, revin în patrie pentru ca să se căsătorească. În timpul limitat al concediului lor (să zicem 2 săptămâni), cei doi trebuie să facă, pe lângă nuntă, și preschimbarea tuturor actelor. Legea română privitoare la căsătorie stipulează că, după introducerea actelor necesare dobândirii certificatului de căsătorie, există o perioadă de 10 zile de așteptare. Când ai timpul limitat, cum reușești să scapi de cele 10 zile? Legea vine în ajutorul însurățeilor: dacă viitoarea doamnă dovedește că este însărcinată și urmează un tratament medical ce îi este aplicat doar în localitatea unde locuiește (în cazul nostru, la capătul lumii), atunci această perioadă de așteptare dispare din calendarul nunții. Numai că viitoarea doamnă nu este nici însărcinată și nici nu face nici un tratament medical. Care-i soluția? La indicația unei persoane ”binevoitoare” de la Oficiul de Stare Civilă, care îi indică un medic ce ar putea ajuta tânărul cuplu să surmonteze această problemă ce stă în calea fericirii lor, în schimbul modicei sume de 1000 de lei, problemă ridicată înițial de lege dispare.
Și nu, cuplul nu este cu nimic vinovat, decât în măsura în care toți am fi vinovați pentru legile idioate făcute de politicieni idioți.
Cocalar? Nesimtit? Nemernic? Prost crescut? De parca ar conta… A parcat masina pe 4 locuri de parcare pentru ca suntem in tara lui “ pentru ca pot, ba!”.
Am terminat liceul, in ‘97, la Iasi. In facultate, m-am intalnit sporadic cu cativa colegi, dar mai mult din intamplare. Nu am facut reuniune de 10 ani si-mi pare tare rau pentru ca anii de liceu, urmati de facultate, au fost cei mai frumosi ani ai mei.
Am inceput sa-mi “reintalnesc” fostii colegi de liceu pe net, pe FB (nu degeaba se si zice ca e mai degraba o unealta de regrupare, decat de socializare) si aseara am stat de vorba cu una dintre colegele mele de clasa, una din fetele din gasca noastra, care chiulea la Bojdeuca din Ticau, a lui Creanga, sa jucam bridge sau, iarna, mergea la Cafeneaua Muzelor sa bem ceai fierbinte si sa jucam … bridge. E plecata de multa vreme in UK si, norocul meu, mi-a deschis ochii asupra unor pasi de urmat in momentul in care ne vom muta acolo. Uneori capeti o mana de ajutor de la oameni de la care nu speri, de la unii pe care nu i-ai mai vazut de mult. Si ajutorul acesta, necerut si nesperat, este dat neinteresat, fara asteptari din partea celui care te sfatuieste, in virtutea unei prietenii vechi, trecute (si nu prea). Se intampla rar dar, cand se intampla, iti umple inima de bucurie sa stii ca exista oameni care te ajuta pentru ca pot, pentru ca au aflat inaintea ta ceva ce stiu ca iti va fi folositor, pentru ca o fac din reflexul unui om bun.
Cand ati ascultat ultima oara ABBA? Cand ati privit ultima oara un videoclip al formatiei scandinave? Va place ABBBA? L-ati auzit vreodata pe Bond, James Bond, cantand?
Atunci e vremea sa vedeti Mamma Mia, un musical din 2008, cu Meryl Streep si Pierce Brosnan, ce m-a lasat masca. Povestea nu e importanta, ci e, mai degraba, un pretext pentru ca piesele celor de la ABBA sa fie reinviate intr-o comedie racoroasa, placuta, simpatica si surprinzatoare. Caci nu-i mare lucru sa-i vezi pe cei de mai sus cantand, alaturi de alte nume mare ale cinematografului, si descurcandu-se foarte bine: Streep are o voce extraordinara iar Brosnan … Ei, Brosnan iti face, prima data, impresia unui magar in calduri dar ajutat de ceilalti se descurca bine.
Un film de vazut, pentru muzica (ABBA zice tot!), pentru interpretare si pentru peisaje, filmul fiind filmat pe o insula greceasca